Meniu de Crăciun: carne albă sau carne roșie? Argumente PRO & CONTRA

Citeste tot despre:

, ,

Carne albă sau carne roșie? Care este cea mai bună alegere? Dacă te pregătești să faci excese de Sărbători, iată ce trebuie să ştii.

Discuţiile pro şi contra consumului de carne se poartă de multă vreme pe tărâmul nu­triţioniştilor și al celor preocupaţi de un stil de viaţă sănătos. Ce faci dacă vrei să te hră­neşti echilibrat, sănătos și eşti genul care nu poate renunţa sub nicio formă la o friptură suculentă ori bine făcută? Dacă mai ai şi gru­pa sanguină 0, deja îți înțelegem tendinţa de a consuma foarte multe proteine de origine animală. Aşadar, ce şi cum alegi?

PRO

Carnea albă – cum e cea de curcan şi de peşte – conţine mai multe proteine şi mai puţine grăsimi decât cea de porc sau de vită, fiind preferată şi în dietele de slăbit. Pe de altă parte, o friptură de carne roşie furnizează organismului o porţie mai mare de vitamina D, vitamina B12, crom, cupru, seleniu, zinc, fier.

Contra

Argumentele contra nu se leagă de aliment la modul general, ci de consumul excesiv şi modul de preparare a cărnii. Excesul de carne produce eliberarea mai multor toxine în organism – acestea crescând riscul de apariţie a unor boli, potrivit diverselor cercetări. De pildă, un experiment efectuat la Centrul de studiu al cancerului din Hawaii a stabilit o legătură directă între riscul de cancer pancreatic şi consumul ridicat de carne roşie prăjită. Substanţele cancerigene produse în timpul prăjirii suprasolicită pancreasul. Câtă carne ar fi bine să mâncăm? Ideal ar fi doar de două-trei ori pe săptămână, cu un total de 500 g al raţiei săptămânale.

 Carnea de vită

Un studiu efectuat de o echipă de nu­triţionişti americani a arătat că, după ce 36 de oameni cu un nivel ridicat al colesterolului (care mâncau de obicei fructe, legume și semințe, dar duceau o viaţă foarte stresantă), au consumat 140 gr. grătar de carne de vită macră, coles­terolul rău le-a scăzut cu 10 procente. Iar nivelul trigliceridelor a scăzut și el. Inițiatorul experimentului, doctorul Mi­chael Roussell, pune aceste efecte bene­fice pe seama structurii unice a grăsimii din vită. Această carne are două tipuri de grăsimi – acid stearic (saturat) și acidul linoleic (monosaturat, se găsește în ule­iul de măsline) – care ajută colesterolul bun. În plus, o friptură din carne slabă de vită furnizează circa 20% din necesa­rul zilnic de fier (de aceea, nutriţioniştii o recomandă pentru a preveni anemia), dar şi o doză importantă de vitamina D, benefică pentru sănătatea oaselor.

Atenție! E important să o consumi cu moderație, căci și această carne conține și alte tipuri de grăsimi saturate, precum acidul palmitic și cel miristic, care cresc colesterolul rău.

Valoare energetică

la 100 g

Carne slabă de vită 123 cal.

Carne grasă de vită 277 cal.

Carnea de peste

Studiile au demonstrat că persoane­le care mănâncă peşte de 2-3 ori pe săptămână reduc riscurile apariţiei bolilor de inimă cu până la 30%. Bo­gat în Omega 3, vitamine şi minerale, acest aliment luptă împotriva Alzhe­imerului, leucemiei, bolilor de inimă, scăzând nivelul colesterolului şi al tri­gliceridelor din sânge. Totuşi, nici ex­cesul de peşte gras (precum somonul, tonul, macroul) nu e indicat, mai ales pentru cei predispuşi la boli cardiace. În plus, ţine cont şi de conţinutul său de mercur (cu efecte nefaste asupra sănătăţii), în funcţie de care ar trebui să-ţi dozezi consumul. Anşoa, calama­rul, calcanul, crabul, creveţii, macroul, păstrăvul, sardinele, somnul, somonul, stridiile au un conţinut mic de mercur. Bibanul, crapul, codul şi plătica au un un conţinut moderat, în vreme ce re­chinul, tonul, peştele spadă şi merlinul albastru au mult mercur.

Valoare energetică la 100 g

Somon 181 cal.

Păstrăv 100 cal.

 Carnea de porc

Ce-ar fi masa de Sărbători fără friptura de porc ori sarmalele aburinde? Dacă de Crăciun nu ai cum să renunţi la acest tip de carne, în restul anului nutriţioniştii spun să fii mai reţinut. E drept, carnea de porc are un conţinut bogat în tiami­nă (Vitamina B1). Pe de altă parte, nivelul său crescut de lipide, mai ales saturate, este unul dintre factorii care pot deter­mina apariţia bolilor cardiovasculare. Consumate în exces, grasimile saturate duc la creşteri în sânge ale lipidelor tota­le, colesterolului şi trigliceridelor, la în­groşarea pereţilor vaselor de sânge, blo­carea fluxului sanguin, creşterea riscului de accidente vasculare.

Valoare energetică la 100g

Carne slabă de porc 125 cal.

Carne grasă de porc 340 cal.

Carnea de curcan

 Aceasta conţine mai puţine grăsimi decât cea roşie. Aşadar, poate fi alegerea perfectă dacă eşti preocupat să-ţi menţii silueta ideală şi ai un ritm dinamic de viaţă. Principalul atu al cărnii de pasăre îl reprezintă proteinele. În plus, fierul se asimilează mai bine din carne decât din alimen­tele de origine vegetală. Iar vitamina B12 se gă­seşte doar în produsele de origine animală. De aceea, dacă eşti genul care face mult sport, are un job solicitant şi vrea să ţină şi dietă, carnea e benefică în regimul tău. Fără ea, poate exista riscul de anemie, cu tahicardie, ameţeli, tulbu­rări ale sistemului nervos.

Valoare energetică la 100 g

Piept de curcan fără piele 110 cal.

Piept de curcan cu piele 179 cal.

Carnea tocată

Este sezonul sarmalelor, cârnaţilor şi al tobei, dar specialiştii în nutriţie spun că ar fi minunat ca acest sezon să dureze pe masa voastră maximum zece zile. Prea multă carne tocată pe termen lung scade imunitatea organismului cu circa 21% la femei şi cu 11% la bărbaţi. De asemenea, provoacă indigestie, în special în cazul persoanelor cu afecţiuni biliare, pancreatice, hepatice sau gastrice. Cei care vor o variantă de mijloc – carne tocată mai sănătoasă – pot alege carnea de curcan, în locul mixului de porc cu vită.



INAPOI LA PRIMA PAGINA