Regina Maria, primul cap încoronat care a făcut reclamă la creme şi parfumuri FOTO

Ştiaţi că, în anul 1923, Regina Maria a României a făcut publicitate la parfumul „Mon Boudoir“ al Casei Houbigant, Paris? Iată povestea ce-l însoţeşte.

Pasiunea pentru un anumit parfum a soţiei Regelui Ferdinand a fost atât de mare, încât a devenit legendară. Ea s-a născut încă din copilărie, când micuţa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg, nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii, alintată Missy, îşi petrecea verile în Malta, la Palatul San Antonio. Acolo, mama sa, Marea Ducesă Maria Alexandrovna, fiica Ţarului Alexandru al II-lea, plantase un strat de violete „de Rusia“, de al căror parfum Maria s-a îndrăgostit pentru totdeauna.

Atât de mult a iubit violetele, încât viitoarea Regină Maria s-a ocupat personal de plantarea şi de aclimatizarea violetelor în grădina Castelului Peleş. De altfel, grădinăritul era cea mai mare plăcere a sa.

„“După război, pasiunea pentru grădină a venit spre mine cu o forță pe care nu am cunoscut-o înainte. Flori peste tot, în grădini, în case, în spitale, în fiecare colț de stradă, flori, flori în semn de speranță și credință. Și după aceea am creat grădini peste tot unde m-am dus, grădini colorate, grădini pentru memorie, pentru bucurie și frumusețe.”

Toţi apropiaţii ştiau de pasiunea ei, iar dacă voiai s-o vezi fericită îi aduceai o sticluţă cu esenţă de violete. Iată de ce nu ne miră faptul că parfumul ei preferat era „Quelques Flores Royale”, un melanj de arome de vanilie, trandafir, santal şi violete. Parfumul fusese creat în 1829 în onoarea prinţesei Adelaide d’Orléans de către casa Jean-François Houbigant, o parfumerie pariziană celebră de pe strada Faubourg-Saint-Honoré, care-i servise cu preţioase arome şi pe pretenţioşii Napoleon şi Maria Antoaneta. Cert e că Regina Maria, considerată „cea mai frumoasă regină a Europei“, a fost ofertată să devină, în 1922, imaginea acestei case de parfumuri.

Un parfum Houbigant asociat cu imaginea Reginei Maria este şi „Mon budoir“. Reclama spunea că „astăzi, ca şi în vremurile Mariei Antoaneta, femeile din casele nobiliare preferă parfumurile casei Houbigant oricăror alte mărci. Houbigant este parfumierul Reginei Maria a României“. Parfumul „Mon Boudoir”, lansat în 1918, nu se mai fabrică astăzi. În schimb, „Quelques Fleurs există şi astăzi şi este vândut prin asociere cu povestea Reginei şi cu menţiunea că se fabrică după aceleaşi procedee şi formule ca în 1912, când a apărut.

Aceasta nu este singura reclamă pe care Regina acceptă să o facă la un produs ce ţine de feminitate. Anul următor, 1924, numele său este asociat cu cel al cremelor Pond’s. Compania producătoare a demarat prima campanie de publicitate la nivel naţional în SUA în 1886, dar după opt ani de intensă publicitate, vânzările au început să scadă. Firma a abordat un nou concept promovând crema prin intermediul Caselor Regale europene, pe un principiu foarte practicat în zilele noastre, aceea că imaginea personală este asociată cu succesul. Maria a fost prima regină care s-a asociat cu produsele, ducând la o creştere senzaţională a vânzărilor.

Trei ani mai târziu, însă, pasiunea Reginei atinge noi culmi, după ce face cunoştinţă cu aroma violetelor indiene. „În 1925, Maria primeşte de la Maharajahul de Kapurthala, din India, un flacon bătut în pietre scumpe, în care se afla parfum exclusivist, de violete exotice de pe coasta Pacificului. Parfumul devine preferatul reginei până la sfârşitul vieţii sale“, povesteşte muzeograful Liliana Manoliu într-un interviu pentru „Adevărul”.

La fel de mult îi plăcea şi culoarea petalelor acestei fragile flori, violetul simbolizând puterea şi misterul, dar şi regalitatea, mai ales în situaţii de doliu. Poate tocmai de aceea, Regina Maria purta adeseori această nuanţă, iar la înmormântarea sa, în semn de respect, în loc de negru s-a purtat violet.

Interesant este că şi acum, la aproape 80 de ani de la moartea sa, Castelul Pelişor din Sinaia este invadat în fiecare an, în luna iulie, de un parfum de violete. Toţi cei care îl vizitează spun că mai ales Salonul de Aur al castelului este învăluit în această aromă, în preajma datei în care Regina Maria a murit. „Nu este o invenţie, este un fenomen ezoteric pe care nu putem să-l gestionăm şi nici să-l explicăm“, spun muzeografii Peleşului.

„Avem numeroase relatări ale turiştilor despre parfumul care se simte în luna iulie la Pelişor, în special în Camera de Aur, locul în care regina a trecut în nefiinţă pe 18 iulie 1938, dar şi în alte încăperi. Eu, personal, am petrecut ani de zile în Pelişor şi l-am simţit, este imposibil de confundat, o aromă de floare proaspătă, exotică, care aminteşte de vanilie, dar şi de citrice. Nu este o invenţie şi nici o legendă, este un fenomen ezoteric pe care nu putem să-l gestionăm. Explicaţia lui ne depăşeşte“, dezvăluie şi muzeograful Liliana Manoliu.

Totodată, legenda spune că parfumul s-a făcut simţit şi în anumite momente istorice importante, ca abdicarea forţată a Regelui Mihai I, în decembrie 1947, şi plecarea acestuia de la Sinaia (în ianuarie 1948).

„Nu aş putea să confirm că parfumul apare în anumite momente istorice importante, însă nu este exclus, pentru că Maria a fost extrem de legată de România şi a iubit-o enorm. În plus, pe lângă feminitate, patriotism şi eleganţă, regina era de o profunzime şi de o spiritualitate rare, fiind fascinată de ideile ezoterice. Probabil că încearcă să-şi facă simţită prezenţa şi astăzi prin aceste adieri de parfum“, mai spune Liliana Manoliu.

Iat-o pe Regina Maria în mai multe ipostaze alături de iubitele sale flori.



INAPOI LA PRIMA PAGINA