INTERVIU Elena Gheorghe şi Marioara Man Gheorghe – „Elena a fost întotdeauna «copilul cu surprize»“

Mamă şi fiică, frumoase ca două surori şi apropiate ca două prietene. O poveste şi o legătură care ne emoţionează

Elena-Gheorghe-Garden85924

Am profitat de faptul că le-am prins împreună pe Elena Gheorghe şi pe mama ei, cântăreaţa de muzică populară Marioara Man Gheorghe, ca să vedem dacă e într-adevăr aşa cum se spune: că seamănă ca două picături de apă. Aici, trebuie s-o recunoaştem, natura a lucrat frumos. Dar dincolo de această aparenţă, găsim şi aceeaşi feminitate şi candoare. Despre familie, schimbul de generaţii şi cum se transmite iubirea în cele ce urmează.

OK!: Doamna Gheorghe, aveţi două fete şi un băiat. Ce diferă la aceste situaţii: mamă de fată, mamă de băiat?
Marioara Man Gheorghe: În primul rând, aş vrea să vă spun ce nu diferă niciodată: dragostea. Pe toţi îi iubesc mult, cu toată inima. Mi-am dorit mult să fiu mamă, Dumnezeu m-a binecuvântat să îmi împlinesc visul şi viaţa. Am trei copii, mai frumoşi, mai buni şi mai vrednici decât aş fi putut visa. Aşadar, îi iubesc la fel, dar când vine vorba de fiecare dintre ei, trebuie să îi iau… diferit; să îi ascult altfel, să îi ajut cu altfel de căi şi sfaturi. Sunt fraţi, dar sunt foarte diferiţi, şi fetele între ele, şi băiatul de fete. Au valori comune, au primit aceeaşi educaţie de acasă, dar personalităţile lor sunt diferite. Pe Costin l-am crescut să fie puternic, tandru, bun. Pe fete, le-am învăţat să ştie să asculte, să protejeze, să fie bune şi să îşi cultive blândeţea. Plus, bineînţeles, am altă complicitate cu ele când vine vorba de modă, machiaj, eleganţă şi feminitate. Dar pe toţi i-am învăţat să fie uniţi, unul pentru celălalt, curajoşi, curaţi, cu dragoste pentru bun şi bine şi pasiune pentru lucrul vrednic făcut.

Cum e s-o vedeţi pe Elena fiind, la rândul ei, mamă?
Marioara Man Gheorghe: De fiecare dată când realizez că sunt bunică şi că Elena e mamă, am mereu… emoţii. Nu-mi vine să cred că fata mea mică e acum mare, că e soţie, e la casa ei, că are viaţa în propriile mâini şi că e mamă de cinci ani deja. Cred că e o emoţie pe care o trăim toate mamele când realizăm că puii noştri au crescut şi mai mare mândrie decât să-i vedem că sunt buni şi construiesc frumos nu cred să fie în lumea asta.

Copiii sunt tot copii, dar noţiunea de copilărie s-a schimbat. Ce simţiţi că s-a pierdut pe drum, că nepoţii dvs. nu mai au parte de ceea ce au avut copiii dvs.?
Marioara Man Gheorghe: Lumea s-a schimbat mult de când erau copiii mei mici, încerc să ţin pasul cu ea, dar cred că tot universul, lumea asta a copilăriei are nevoie de aceleaşi lucruri: de dragoste, de siguranţă, de joacă, de visare. Copiii mei ţin mult să le ofere nepoţilor mei tot ce au trăit ei când erau mici şi mie îmi place mult asta. Îi văd pe toţi trei că încearcă să combine tot ce ţine de lumea asta nouă, foarte agitată, mereu în schimbare, cu multă tehnologie şi altfel de oportunităţi, cu liniştea şi poezia copilăriei de acum 20 de ani. Nepoţii mei ştiu să sară coarda, ştiu ce e aia şotron, X şi 0, de-a v-aţi ascunselea. Eu zic că generaţia de copii de azi e foarte norocoasă, pentru că are acces şi la tot ce e nou (bine poderat, normal) şi la o poveste de ieri, pe care o „joacă“ împreună cu părinţii lor.

Mai ţineţi minte care a fost primul mărţişor sau primul cadou de Ziua Mamei pe care vi l-a oferit Elena?
Marioara Man Gheorghe: Elena a fost întotdeauna „copilul cu surprize“, i-a plăcut mult să ofere cadouri, de când era mică. Când era la grădiniţă, făcea cu mânuţele ei felicitări, mărţişoare din flori presate; când a crescut mai măricică şi a început să participe la concursuri de interpretare, punea bănuţi deoparte şi ţin minte că avea vreo 10 anişori când mi-a luat un set de perii de coafat din puşculiţa ei.



INAPOI LA PRIMA PAGINA