Tirania vechiului Hollywood

De la minori exploataţi la avorturi comandate, căsătorii interzise şi operaţii estetice impuse, star system-ul erei de aur a Hollywoodului păstrează în culise abuzuri cărora le-au căzut victime cele mai mari vedete ale acelor vremuri

Lipsă de intimitate. Tabloide care inventează știri. Presiunea celebrității pe social media… Oricât ar încerca vedetele de azi să se plângă de dezavantajele statutului lor, nu există nicio îndoială că în era de aur a Hollywoodului, lucrurile stăteau mult mai rău. Vechiul Hollywood îşi va păstra mereu strălucirea în ochii noştri. Dar această strălucire ascunde şi adevăruri greu de digerat.
Mai prost plătite decât azi, vedetele, în special cele de sex feminin, aveau şi mult mai puțină autonomie, studiourile având puterea de a controla felul în care arătau sau trăiau  – iar asta chiar prin clauze prevăzute în contracte. Un exemplu despre cum erau exploatate vedetele cu orice ocazie, modelându-li-se identitatea după bunul plac al studiourilor, este Joan Crawford. Născută Lucille Fay LeSueur, ea a fost nevoită să intre în jocul producătorilor de a face un concurs public prin care să se voteze numele ei de scenă. „Am urât acel concurs. La fel cum mi-am urât numele“, avea ea să spună. Pare un lucru minor. Și, totuși, imaginează-ți cum ar fi să ţi aleagă aşa identitatea. Iar acesta este doar nivelul zero al modului în care studiourile controlau vieţile starurilor. Poveştile de mai jos vorbesc despre faţa nevăzută a Cetăţii Filmului dintr-o eră spre care toţi continuăm să privim cu nostalgie, ca spre un etalon al glamourului.

Judy Garland

Judy Garland a ajuns prematur dependentă de medicamente.

A fost victima unui sistem care aplica niște cereri imposibile asupra angajaților săi, mai ales asupra celor cu vârste fragede. La 15 ani, în 1937, Judy era aleasă de MGM să joace împreună cu Mickey Rooney într-o serie de musicaluri – totul într-un ritm aproape inuman, pe care studiourile îl impuneau pentru că aveau contracte stricte, iar legislaţia muncii în privinţa minorilor era destul de evazivă. Astfel, Garland ajunsese să muncească şase zile pe săptămână, câte 18 ore încontinuu – având în jurul său asistenţi instruiţi să-i furnizeze amfetamine pentru energie şi somnifere când nu putea dormi. „După patru ore, mă trezeau şi-mi dădeau din nou pastile“, a povestit Garland. La 19 ani, se căsătorea cu compozitorul David Rose, împotriva voinţei boşilor MGM, care i-au ordonat să se întoarcă la muncă în doar 24 de ore de la nuntă. Asta n-a împiedicat-o să rămână însărcinată, spre disperarea studiourilor care o voiau în continuare Dorothy cea inocentă din Vrăjitorul din Oz – aşa că i s-a impus avortul. Despre cât de „inocentă” trebuia să fie Dorothy ne-a lămurit chiar ea, povestind cum era molestată chiar de producătorii care îi complimentau talentul vocal în timp ce-i pipăiau sânii. Ne-a lămurit şi cel de-al treilea ei soţ, Sidney Luft, care a povestit în cartea lui, My Life with Judy Garland: „Pe platourile de la Vrăjitorul din Oz colegii i-au făcut viaţa un coşmar, hărţuind-o sexual. Îi băgau mâinile pe sub rochie. Era vorba de bărbaţi de peste 40 de ani“. Judy a avut doi copii cu Luft, înainte de a divorţa de el în 1965 – cu patru ani înainte de a-şi găsi sfârşitul. Pastilele cu care o îndopaseră studiourile din adolescenţă îi creaseră o dependenţă din ghearele căreia nu a mai putut scăpa. „Platourile de filmare deveniseră ca o casă bântuită pentru mine. În fiecare zi ajunsesem să merg la lucru cu lacrimi în ochi şi repulsie în inimă şi-n minte“, spunea Garland. În 1969, cel de-al cincilea ei soţ, Mickey Deans, avea s-o găsească fără suflare pe podeaua băii, după o supradoză de barbiturice.



INAPOI LA PRIMA PAGINA