Regele Mihai a murit. Viața tumultuoasă a ultimului monarh român

Majestatea Sa s-a stins din viață după o lungă suferință, la reședința sa din Aubonne. Din păcate, nepotului său nu i-a fost îngăduit să-l vadă în ultimele zile ale vieții.

Casa Regală a anunțat cu tristețe trecerea în neființă a Majestății Sale Regele Mihai I astăzi, 5 decembrie 2017, la ora 13.00.

„La căpătâiul Regelui a stat, până în ultima clipă, Alteţa Sa Regală Principesa Maria”, se arată în comunicat.

Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul legitim al lui Carol al II-lea şi al reginei-mamă Elena.

Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său. A urmat cursurile unei școli organizate de acesta la Palat, alături de copii reprezentând toate colțurile țării și toate categoriile sociale. A devenit din ce în ce mai închis în sine și mai gânditor. Singurele săptămâni fericite erau cele petrecute la Florența, la mama sa.

În adolescență, Principele Moștenitor a urmat cursuri de sport și a început pregătirea militară. La vârsta de 16 ani a devenit sublocotenent în armata română.

Regele Carol al II-lea, Principele Mihai și Principele Nicolae, la zilele marinei în Constanța, 1934.

După decesul Regelui Ferdinand din 1927 și ca urmare a faptului că Principele Carol a renunțat la statutul de Principe Moștenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regență, compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea și Președintele Înaltei Curți de Casație, Gh. Buzdugan.

La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit în țară și a preluat tronul. Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, a devenit Regele Mihai I.

În timpul războiului, Regele nu a fost de acord cu depășirea liniei Nistrului. În ciuda refuzului Mareșalului Antonescu, la 23 august 1944 Regele a hotărât trecerea României alături de aliații săi tradiționali.

Din 1944, Majestatea Sa Regele s-a opus instaurării autorității comuniste, dar, în cele din urmă, a fost obligat să abdice la 30 decembrie 1947.

Exilul Regelui Mihai și al Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nunta din Atena.

Carol al II-lea nu a fost prezent la cununia lui Mihai I din 10 iunie 1948 cu Ana de Burbon-Parma și nici la botezul fiicelor. La împărțirea averii tatălui său, regele a recuperat doar un tablou ”care mă reprezenta pe mine la vânătoare”.

Regele Mihai și Regina Ana au avut cinci fete: pe Margareta, Elena, Sofia, Irina și Maria.

Familia Regală a locuit până la sfârșitul anului 1948 la vila Sparta, locuința Reginei-mame Elena. Din 1949, Regele Mihai și Regina Ana s-au mutat la Lausanne și apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956.

A continuat să întrețină relații cu familiile domnitoare europene, dar un monarh în exil nu prezenta un mare interes, fiind tratat adesea ca o ”rudă săracă”. Regele nu a dorit să aibă legături cu tatăl său, deoarece ”românii nu ar fi acceptat să mă duc să îl îmbrățișez pe cel pe care ei îl considerau responsabil, în parte, de nenorocirile lor.

Pentru a-și câștiga existența, Regele și Regina au construit o fermă de pui și un mic atelier de tâmplărie.

Familia Regală s-a întors în Elveția în 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriana „Lear Jeats and Co”, la Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oraș de pe malul lacului Léman, la câțiva kilometri de Geneva, unde a locuit peste 45 de ani.

În anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu „Lear”, iar un an mai târziu a înființat o companie de electronică și de mecanisme automate denumită METRAVEL, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu.

În primii ani după Revoluție, 1990-1996, Opoziția a lansat sloganul ”Monarhia salvează România”, în speranța atragerii electoratului care vedea în suveran garantul democrației. Foști activiști comuniști au devenit brusc regaliști. Un singur lider politic, Corneliu Coposu, credea sincer în monarhia constituțională.

În decembrie 1990, regele a revenit în țară fără aprobarea guvernului și a fost blocat pe autostrada București-Pitești, în timp ce se îndrepta spre Curtea de Argeș, fiind întors pe aeroportul Otopeni și izgonit din țară.

În aprilie 1992, regele a primit aprobarea Bucureștiului de vizita România cu ocazia sărbătorilor de Paști. A fost primit cu entuziasm de Opoziție și de o mare parte a populației. Conform angajamentului asumat, nu a ținut discursuri politice, mărginindu-se să facă urări de sănătate, bucurie și prosperitate.

Pe 21 februarie 1997 a fost revocată hotărârea Consiliului de Miniștri din 22 mai 1948 prin care regele Mihai își pierdea cetățenia română.

Din biroul său de la Versoix și, începând cu 2001, din cel de la București, Regele Mihai a militat pentru intrarea României în NATO și în Uniunea Europeană.

Regele Mihai și Regina Ana au locuit din 2004 la Aubonne, în Elveția. De marile sărbători creștine și, în funcție de angajamentele lor publice, Majestățile Lor au ales să fie alături de cei dragi fie la Castelul de la Săvârșin, fie la Palatul Elisabeta.

În 2011, chiar de ziua sa, pe 25 octombrie, Regele Mihai a fost invitat să țină o cuvântare în fața Parlamentului.



INAPOI LA PRIMA PAGINA