News

118 ani de la naşterea lui Walt Disney. Ce drame a ascuns în viaţa personală? Disney s-a învinovăţit de moartea mamei sale

Era visul acela care se născuse când Walt avea doar 4-5 ani, iar familia lui se mutase în Marceline, Missouri, unde unchiul Roy cumpărase o fermă. Era o nouă încercare a familiei Disney de-a prospera, după ce Elias, tatăl lui Disney, venise din Canada în America, în căutarea aurului din California. Acolo, în Missouri, Walt şi-a descoperit bucuria de a desena, când vecinul lor, un doctor pensionat, a început să-l atragă cu mici recompense financiare pentru a-i face desene cu calul său, pe nume Rupert. Ulterior, visul a prins contur când familia Disney s-a mutat în 1911 în Kansas City, unde Walt, care pe-atunci avea 10 ani, s-a împrietenit la şcoală cu Walter Pfeiffer, a cărui familie era îndrăgostită de filme, având şi un mic proiector. Serile petrecute în casa Pfeiffer şi cursurile de desen de sâmbăta, de la Kansas City Art Institute, i-au aprins imaginaţia lui Walt. Şase ani mai târziu, când tatăl Elias a cumpărat acţiuni la fabrica de jeleuri O-Zell din Chicago, strămutându-şi toată familia acolo, Walt a ajuns desenatorul de serviciu la ziarul liceului McKinley din oraş, aprofundând în paralel pasiunea sa la Chicago Art Institute, unde urma cursuri la seral. Apoi, surprinzător, adolescentul a renunţat la studii la doar 16 ani, încercând să se înroleze în armată şi înscriindu-se finalmente în rândurile Crucii Roşii, pentru care a şi fost scurtă vreme şofer pe o ambulanţă în Franţa, imediat după încheierea Primului Război Mondial. Maturizat forţat de această experienţă, Walt a revenit în Kansas, unde, la 18 ani, s-a angajat la Pesmen-Rubin Art Studio, ca desenator de reclame pentru ziare, reviste şi teatre. Este locul unde l-a cunoscut pe caricaturistul Ubbe Iwerks, cel care avea să-i devină cel mai apropiat colaborator şi cu care şi-a şi înfiinţat prima companie, Iwerks-Disney Commercial Artists. Un proiect de scurtă durată, însă, care n-a funcţionat. Cei doi erau încă necopţi, insuficient pregătiţi pentru marea industrie a animaţiei în care voiau să dea lovitura.

A doua tentativă de-a avea propria afacere a lui Disney a venit abia după ce s-a angajat la Kansas City Film Ad Company, a cărui proprietar l-a îndrăgit atât de mult încât l-a lăsat să împrumute zilnic o cameră de filmat pentru micile lui experimente de acasă. A fost perioada în care Walt s-a specializat în animaţiile pe celuloid. Şi, cu un nou elan întreprinzător, şi-a deschis o nouă companie, împreună cu un coleg de muncă, Fred Harman, cu care crea animaţii care rulau la cel mai popular cinema din Kansas, animaţii pe care le-au botezat sugestiv “Laugh-O-Grams”. Iniţial un succes pe plan local, micuţa companie a lui Disney s-a dezvoltat o vreme, cu Ubbe, Fred şi alţi câţiva angajaţi alături. Dar cum veniturile nu le-au putut susţine salariile pe termen lung, Walt s-a trezit curând în pragul falimentului. Dar nici acest rateu nu l-a făcut să se dea bătut, iar strădaniile lui Disney sunt încă un exemplu grăitor că, atunci când ai tăria necesară de a-ţi urma visul, eşecurile nu sunt decât trepte spre succes.

Cu ultimele resurse de bani şi cu ceva ajutor din partea fratelui său, Roy, Walt a tras aer în piept şi a ridicat miza: ce-ar fi să-şi deschisă un studio de desene animate chiar la Hollywood? Nereuşitele de până atunci i-ar fi putut îngropa ambiţiile. În schimb, pe Walt l-au încrâncenat şi mai tare. Aşa s-a născut Disney Brothers’ Studio, având în continuare aportul foştilor colaboratori, dar şi esenţiala susţinere a unei femei remarcabile, care le iubea munca, Margaret J. Winkler, care a scris istorie în animaţia mută - prima femeie care a produs şi distribuit filme de animaţie. Ea avea să le fie, însă, aliat dar, ulterior, şi duşman, după căsătoria ei cu Charles Mintz. După o colaborare fructuoasă, în decursul căreia Walt şi oamenii săi creaseră o serie de animaţii de succes, Disney a încercat să-şi renegocieze contractul pentru o sumă mai mare. Dar s-a trezit cu numitul Charles, care preluase controlul afacerii lui Margaret, furându-i toată munca de sub ochi. Mintz cumpărase toate drepturile asupra lui “Oswald, Iepurele Norocos”, cel mai important personaj animat creat până atunci de Disney, mica lui mină de aur, şi îi atrăsese de partea sa pe aproape toţi colaboratorii lui Walt. Dintre toţi, doar Ubbe Iwerks i-a rămas alături, refuzând să treacă de partea trădătorului Mintz. Pierderea lui Oswald a fost finalmente momentul declanşator al adevăratului succes - căci aşa a ajuns Walt să-l imagineze pe Mickey, pe când se afla în trenul de la începutul poveştii noastre.

Modifică Setările