Interviu

Amintiri din copilărie cu Octavia Geamănu şi sora sa, Luciana

Amintiri din copilărie cu Octavia Geamănu şi sora sa, Luciana

Una este vedetă Antena 1, cealaltă, sora ei mai puţin celebră şi corporatistă. Nu suntem deloc lipsiţi de respect, doar repetăm gluma simpatică dintre acestea, perfect conştiente de cine dintre surorile Geamănu este recunoscută pe stradă. Altfel, ne-am rezumat să asistăm neputincioşi la un schimb de replici mai mult simpatic, dar şi tăios, pe alocuri, între aceste oltence vulcanice. Să curgă, aşadar, amintirile! Octavia are 34 de ani, iar sora ei, Luciana, 32. Octavia despre Luciana, vă rog!

Octavia

Luciana este mai mică cu doi ani şi jumătate decât mine. Este total diferită de mine, a terminat matematică pură cu bursă şi lucrează într-o multinaţională. Şi este pentru prima dată la o şedinţă de machiaj, iar acesta este primul nostru pictorial împreună. Nu s-a machiat profesional nici în ziua nunţii ei (a fost căsătorită timp de cinci ani). Atunci eu am machiat-o superb, s-a uitat în oglindă şi a zis: „Nu sunt eu, şterge-mă!“.

Ce-i cu această atitudine anti machiaj, Luciana?

Luciana

Pur şi simplu nu mă simt eu foarte bine machiată. Nu că nu mi-ar sta bine, dar nu-mi dă starea cea mai bună. În afară de cremă de zi, de noapte, cremă BB cu factor de protecţie, pe care o port ziua, rimel şi creion, nu prea aplic nimic. Dar şi toate acestea doar din când în când, numai rimelul e nelipsit.

Luciana, vrei să ne spui despre sora ta lucruri pe care noi n-am avea de unde să le ştim?

Este cea mai bună mămică, dar bine, are şi cel mai cuminte bebeluş şi asta o ajută. Este cea mai bună soră, nu mi-aş dori să am o altă soră. Este acolo când am nevoie, iar critica venită din partea ei e constructivă. Ne bucurăm că ne avem una pe alta.

Locuiţi una aproape de cealaltă?

Octavia

Da, în acelaşi sector. Până să mă căsătoresc, locuiam la doi, trei kilometri distanţă. Între timp, a mai crescut numărul kilometrilor, sunt vreo opt. Relaţia asta cu Luciana, aşa cum e, m-a făcut să îmi dau seama că n-aş putea să-l las pe Andrei singur, fără o soră sau un frate. Noi am crescut împreună şi mi-ar fi fost foarte greu să n-o am lângă mine. Şi sunt şi mai fericită că este lângă mine, aici, în Bucureşti.

În prezent, sunteţi fiecare cea mai bună prietenă a celeilalte. Cum stăteau lucrurile în trecut?

Octavia

Atunci eram cele mai bune ne... prietene. Ne băteam, ne tachinam. Cumva, dacă aş privi la cum eram noi, aş zice că doi fraţi sunt prea mulţi într-o casă. Noi am început să fim foarte apropiate în momentul în care am plecat fiecare la facultate: ea la Timişoara, eu în Bucureşti. Şi, culmea, distanţa ne-a apropiat. Când stăteam în aceeaşi casă, la Târgu Jiu, eram una coşmarul celeilalte. Desigur, exagerez puţin. Mă insipira teribil să folosesc un limbaj nepotrivit.

Surori şi cele mai bune prietene

Să-nţeleg că tu erai cea violentă, iar Luciana a avut de tras de pe urma ta?

Octavia

Nu, nici chiar aşa. Eu făceam doar foarte multe prostii, pe care nu le recunoşteam. Eram, totuşi, destul de inspirată, să dau vina pe Luciana.

Aşa cum a lăsat Dumnezeu.

Octavia

Eu sunt curioasă dacă sunt fraţi la vârste mici despre care părinţii să spună că se iubesc şi se înţeleg.  Oamenii se apropie în momentul în care mai cresc şi le vine mintea la cap. Iar noi, la un moment dat, am primit o lecţie de la părinţii noştri, ca să nu ne mai pârâm una pe cealaltă: ne pedepseau pe amândouă.

Ok, dar bănuiesc că după ce-aţi mai crescut s-a schimbat treaba: aţi început să vă acoperiţi una pe alta, când venea vorba despre un băiat sau mersul la un chef.

Octavia

Să ştii că noi am fost nişte adolescente mai atipice, aveam alte preocupări, ne plăcea sportul, Luciana era preocupată de şcoală. A cam lipsit partea asta cu întâlnirile. Au venit mult mai târziu. Oricum, când era să ieşim, aveam o oră de întors acasă: 22. Când nici nu începea distracţia! Dar dacă întârziam, ştiam că găsim uşa încuiată.

În tabere mergeaţi?

Luciana

Nu simţeam nevoia. Nu simţeam nevoia să mergem în club, să fumăm, să bem, poate tocmai pentru că nu ne-au interzis niciodată lucrurile astea. Ne ziceau: „Dacă vreţi să fumaţi, noi vă zicem că este rău. Dar, decât să aud că aţi fumat pe la colţurile blocului, mai bine fumaţi de faţă cu noi!“. Ne prezentau toate situaţiile în aşa fel, încât te enervai, că ştiai că au dreptate.

Au avut o copilărie ca-n poveşti, la Târgu Jiu

Luciana, versiunea ta despre distracţii şi cine dintre voi era mai ahtiată după ele care este?

Luciana

Octavia era cu distracţiile. Eu eram un pic mai cuminte, până am plecat la facultate. Dar nu am depăşit niciodată vreo limită, am fost genul de copii pe care şi-i doresc orice părinţi. (râde)Aşa zicem noi. Cu mici excepţii. Ca firi, şi acum, şi atunci, eram total opuse. Una era mai la locul ei, una era un pic mai nebună, făcea mai multe prostii.

Octavia

Tu care erai, scuză-mă?

Luciana

De fapt, până în clasa a IX-a, Octavia a fost foarte cuminte, genul de elev care pleca ultimul din clasă. Trebuia să se dărâme şcoala, ca ea să chiulească. Dar dintr-a IX-a s-a schimbat un pic. Ea a fost un pic mai zvăpăiată. Şi eu am fost cea cuminte.

Octavia

De-aia s-a şi căsătorit prima.

Luciana

Aveam 24 de ani pe-atunci. Mi-aduc aminte o fază foarte tare: dimineaţa, trebuia să mergem la cununia civilă şi rămăsesem doar cu Octavia în casă. Mi-a încuiat uşa şi mi-a zis: „Acum e momentul tău! Poţi să te răzgândeşti! Gândeşte-te, eşti prea tânără, ai toată viaţa înainte!“. Dar, până la urmă, căsătoria s-a produs. A durat aproape cinci ani.

Luciana admiră căsnicia Octaviei cu Marian Ionescu

Luciana, uite o căsnicie fericită! Cea dintre sora ta şi Marian Ionescu.

Da. Tocmai am avut o discuţie recentă cu tatăl meu şi i-am spus: „Aşteaptă-te ca, în momentul în care o să mă recăsătoresc, viitorul meu soţ să fie cu cel puţin opt ani mai mare decât mine!“. Iar tata îmi răspunde: „Da, tati, chiar îţi recomand!“. Asta pentru că văd la ei că e o relaţie perfectă şi diferenţa de vârstă este benefică, în cazul lor.

Octavia, tu cum ai vedea bărbatul perfect pentru sora ta mai mică?

Trebuie să fie un bărbat care ştie al naibii de bine ce vrea de la viaţă, realizat profesional, desigur, care să se oprească din căutări la Luciana. Şi cu câţiva ani mai mare decât ea. Mereu îi spuneam când ieşea la întâlniri că mulţi bărbaţi nu se prea simt în largul lor când au în faţă o femeie deşteaptă. Ea e deşteaptă şi foarte descurcăreaţă. Îţi schimbă uleiul la maşină, dacă ai făcut pană, rezolvă ea, dă găuri cu bormaşina, îţi montează prin casă, îţi schimbă bateria la baie. Le face pe toate. Eu i-am tot zis: „Vezi că unui bărbat îi plac mai degrabă prinţesele aflate la ananghie!“.

Ţinută: Cos, Cosstores.com, Maria Marinescu, Molecule F. Concept Store, Maison Raquette, Molecule F. Concept Store, Pandora, Epica, Tezyo.

Foto: Vali Mirea. Stilist: Madena Pasăre. Make-up: Iuliana Crăciun. Hair Style: Corina Trifu/Gett's Artistic Team.

Mulţumiri: Florăria Florens, str. Paris nr.13