Cum evităm să mâncăm mult atunci când suntem stresaţi. Sfatul specialistului

În perioadele grele, precum pandemia sau războiul, oamenii au tendinţa de a înteţi drumul către frigider, un lucru total greşit. Anca Alungulesei, terapeut în nutriţie, spune că mâncatul pe fond de stres ne poate aduce kilograme în plus şi probleme de sănătate.

Creatoarea Psiho-Dietei recomandă 10 paşi simpli prin care oamenii îşi pot pregăti mintea şi corpul pentru o perioadă în care ameninţările externe pot amplifica ameninţările interne:

„Un exemplu extrem de concludent este perioada pandemiei, în special lunile de inceput, cand 90% din populaţia globului s-a îngrăşat. Această informaţie face parte din memoria colectivă recentă, iar comportamentul uman a fost acelaşi la scară mondială: spraalimentare şi consum mare de alimente “îngrăşătoare” pentru liniştire şi „siguranţă”. Iar rezultatul rapid a fost: multe kilograme in plus. Acum însă, traversând deja o perioadă încărcată de temeri, după o perioadă de pandemie de 2 ani, spun ca este nevoie sa trecem efectiv la acţiune şi să nu mai picăm în aceeaşi capcană. Este nevoie să creăm contextul propice pentru ca salvarea să vină din interior şi nu doar din exterior. Iată ce avem de facut:

„În perioadele care generează emoţii puternice, precum imprevizibilul, frica de suferinţă sau de schimbare, cele despre care vorbim atât de des în zilele acestea, creierul omului activează butonul de alarmă şi intră în ceea ce numim „modulul de supravieţuire”. Astfel, el trimite persoana către cele mai la îndemână soluţii pentru a-l linişti şi a-i aduce confort, echilibru interior sau plăcere. Farfuria de mâncare, gustările dulci sau sărate, întâlnirile cu familia în jurul mesei sunt cele mai scurte si la îndemână căi de a aduce linişte unei persoane, astfel că ajungem ca inconştient să facem abuz de aceste momente ale zilei pentru a ne trăi liniştea şi pacea, indiferent de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Relaţia cu mâncarea este una distorsionată în perioade de genul acesta, ea devenind alimentatorul păcii interioare menită să stingă războiul interior declanşat de războiul exterior. Mâncarea, sursa noastră de energie de zi cu zi, se converteşte acum, în vremuri de temeri, în instrument de supravieţuire mentală şi emoţională, în generator şi propulsor de speranţă” explică Anca Alungulesei.

Şi alegerile alimentare pe care oamenii le fac inconştient în momentele în care emoţiile îi trimit către mâncare sunt altele decât cele care respectă regulile de zi cu zi: „Pe lângă programul haotic de mese care ajunge să respecte doar orarul emoţiilor interioare, nu şi pe cel al raţiunii, perioadele provocatoare din punct de vedere emotional, ne conduc in mod inconstient catre alegeri alimentare diferite, altele decat alegerile pe care le facem in perioadele in care suntem linistiti, fericiti si in siguranta. Astfel, ajungem sa alegem produse care nu încurajează silueta şi sănătatea, ci doar au rolul de a ne conduce către o zonă de auto-liniştire internă, dar care este de scurtă durată. Altfel spus, în perioadele în care oricum simţim că ne este greu şi suntem invadaţi de tot felul de sentimente de panică şi nelinişte, amplificate de lipsa plăcerilor zilnice şi a stării naturale de confort, primul lucru „salvator” care ne vine în minte este mâncarea. Iar comportamentele alimentare cele mai frecvente din această perioadă sunt cele în care persoanele simt nevoia de a creşte consumul de zahăr, de carbohidraţi rapizi, dar şi ronţăielile crocante (dulci ori sărate). Poftele amplificate de carbohidraţi au legatură directă cu nivelul scăzut de serotonină din organism (hormonul fericirii). Studiile arata faptul ca, carbohidraţii (de orice tip) sunt esenţiali în producţia şi reglarea nivelului de serotonină din organism, iar serotonina este esenţială în reglarea stării noastre de spirit. Iată cum mâncarea devine un mecanism natural de autoreglare la nivel biochimic in organism. Însă, efectul de siguranţă şi plăcere pe care îl oferă este unul foarte scurt. Şi apoi mecanismul de auto-liniştire se repetă.”, expune Anca Alungulesei.