EXCLUSIV Ramona Gabor: „Te costă 4.000 de euro pe lună ca să ai un trai decent în Dubai! Viaţa e scumpă“

La un an de la întâlnirea cu OK! în malibu, vedeta a renunţat la ideea de a se muta în America şi a pus punct unei relaţii de doi ani.

Înainte de a-şi vizita familia din Ro­mânia, anul acesta, am vi­zitat-o noi în Dubai şi am realizat această şedinţă foto în care ne-a de­monstrat că este un model profesi­onist. Şi dacă anul trecut o lăsam în Malibu cu gândul de a se muta în America şi de a începe acolo un business, anul acesta am descoperit-o în locul care i-a devenit „acasă“ în ultimii şapte ani. Şi-a contruit aici o carieră, a făcut cursuri de gemologie pentru a evalua diamantele şi se gândeşte tot mai serios să înceapă o nouă afacere. S-a despărţit recent de iubitul ei şi priveşte optimist spre un viitor care, speră ea, se va aşterne lin în faţa ei pre­cum tot destinul său de până acum.

Ne întâlnim la fix un an de când te-am vizitat în America, acasă la sora ta, Monica. Ce s-a întâmplat cu tine în acest an? Ştiu că îţi doreai să te stabileşti acolo.

Ramona: Da, planul meu iniţial era să fac o schimbare în viaţa mea şi să am parte de un nou început în Los Angeles, pentru că am fa­milie acolo, o am pe Monica. Şi am crezut că era timpul pentru o schimbare, dar am întâm­pinat câteva obstacole şi mi-am dat seama că sistemul e atât de diferit şi că trebuia să o iau efectiv de la zero. Iar eu am construit atât de mult aici, în Dubai, relaţii, conexiuni, prietenii, afaceri şi am realizat că nu are rost să încep ca un nou-născut într-o ţară în care legile sunt diferite, când deja am o viaţă minunată aici. Aşa că m-am întors în Dubai.

Dar ştiu că plănuiai să demarezi un business acolo. Vrei să faci acest lucru acum, aici?

Da, eu mereu am fost puţin confuză în ceea ce priveşte alegerile şi abia acum am învăţat că trebuie să îţi asumi că în viaţă nu ai întotdeau­na răspunsurile la tot ceea ce vrei tu, trebuie să ai multă răbdare şi să aştepţi momentul po­trivit. Trebuie să faci paşi mărunţi către visul tău. Eu voiam totul de-a gata. Acum, fiind mai matură, am mai multă experienţă de viaţă şi mi-am dat seama că trebuie să mă relaxez, să iau viaţa aşa cum este, să nu mă grăbesc pen­tru nimic. Şi da, îmi doresc să am un business al meu, vreau un produs al meu din zona de beauty, pe care să-l vând şi tot experimentez tot felul de produse, dar nu sunt hotărâtă, sunt încă confuză, pentru că sunt de toate pe piaţă şi trebuie să ai echipa potrivită, să nu faci totul pe cont propriu, aşa cum am făcut înainte. Am învăţat foarte mult din greşelile pe care le-am făcut.

Dar care este diferenţa între a începe un business aici şi a începe un business în Los Angeles?

Aici e mult mai uşor. Costă destul de mult, dar nu e un proces sinuos, trebuie să ai un avocat care îţi face toate actele. Acolo este foarte diferit şi greu, dacă nu eşti rezident. Trebuie să te încadrezi în anumite reguli mult mai stricte. Aici ştiu mersul, ştiu la ce uşă să bat, acolo e totul nou.

Spuneai anul trecut că ţi-ai cumpărat un apartament aici şi că te vei muta, dar nici acum nu este gata. Când te vei muta în noua casă?

De fapt, apartamentul l-am achiziţionat pentru a avea o proprietate în Dubai, pentru că îmi place mult acest oraş şi orice întorsă­tură ar lua viaţa mea, să am un loc în care să mă întorc. Iubesc Dubaiul! Este mai mult o investiţie, nu ştiu dacă voi locui sau îl voi în­chiria. E un fel de apart-hotel, complet mobi­lat şi cu toate facilităţile. Se află la cinci minu­te de Dubai Marina şi l-am cumpărat pentru că va fi aproape şi de expoziţia Dubai 2020, cea mai mare din lume şi mi s-a părut OK ca investiţie.

Cât costă să îţi iei un apartament aici?

Undeva la 300.000-400.000 de euro. Un fel de studio, garsonieră, este 150.000 euro.

Şi ce beneficii ai dacă ai o proprietate aici?

Dacă apartamentul este peste 1 mil. AED, adică peste 250.000 euro, atunci viza de rezidenţă este pe proprietate. De-asta l-am şi cumpărat, pentru că am vrut să nu mai depind de nicio companie pentru viză.

Şi tu cum ai devenit rezident fără să ai o proprietate?

Eşti angajatul unei companii şi atunci ai viză de rezidenţă pe doi ani, pe care trebuie să o reînnoieşti dacă vrei să rămâi.

Foarte multe fete sunt fascinate de mirajul străinătăţii. Cât te costă pe lună să ai un trai OK aici?

Depinde de stilul de viaţă pe care îl ai. Dacă vrei să îţi închiriezi singur o casă decentă, doar chiria ar fi peste 2.000 euro, cheltuielile cam la fel, deci vreo 4.000 de euro ca să ai un trai bun, decent. Viaţa e scumpă.

S-au schimbat multe de când te-ai mutat?

Eu sunt aici de şapte ani, dar nu mi se pare că s-au schimbat prea multe. Au introdus taxe şi au mai crescut preţurile în restaurante şi în supermarketuri, dar au scăzut puţin chiriile.

Ce-ţi lipseşte cel mai mult din viaţa de acasă?

Natura, verdeaţa, asta îmi plăcea şi în Los Angeles. Te duci pe dealuri şi pe munte şi te oxigenezi. Aici nu ai unde.

În prezent cu ce te ocupi? Te văd foarte activă în social media.

Da. Am multe proiecte online. Lucrez cu o agenţie care mă reprezintă, dar am şi contrac­te directe. Trebuie să fii licenţiat dacă vrei să faci bani din social media. Mai fac şi modelling pentru că îmi place şi pentru că ajung să călă­toresc în zonă, în Kuweit, în Oman.

Ştiu că erai parteneră într-un business cu uniforme pentru companii.

Da, dar nu trebuie să merg la birou pentru asta, dau doar telefoane şi trimit email-uri. E OK că pot face asta de oriunde.

Cât de des vorbeşti cu Monica, cu fiica ei, Irina?

Zilnic aproape. Cu surorile mele în fiecare zi, avem un grup, suntem foarte apropiate. Şi cu Irina vorbesc destul de des.

Şi cu tatăl tău?

Cu tata, relaţia nu este atât de apropiată cât mi-aş dori eu. Vorbim, dar nu foarte des.

Când v-aţi văzut ultima dată?

Anul trecut în aprilie, când am fost în Ro­mânia.

Dar de ce crezi că, după întâmplarea nefericită cu mama, relaţia voastră a avut de suferit?

Nu ştiu, el a ales alt stil de viaţă. Eu l-am chemat aici. A fost impresionat, dar nu într-atât încât să mă viziteze mai des. Este alegerea lui, pentru că noi avem grijă de el, îl iubim şi ne iubeşte, e mândru de noi, dar el e cu prietenii lui. Este şi bolnav şi cred că toată lumea ştie că are o problemă cu băutura şi pentru noi nu este foarte uşor să îl vedem că se neglijează. E greu, dar e alegerea lui. Nu te poţi implica în viaţa unui om într-atât încât să încerci să-l schimbi dacă dorinţa de schimbare nu vine din el.

Cu fostul cumnat, Irinel Columbeanu, în ce relaţii ai rămas?

Foarte bune, vorbim când ne vedem, dar nu prea ne vedem atât de des.

Anul trecut te lăsasem cu un vibe foarte bun. Erai la început de relaţie, îţi doreai o familie. Cum eşti acum?

Pe atunci aveam aproape un an de relaţie. Acum aproape doi ani de relaţie.

Tot pe drumuri, tot la distanţă?

Da, dar nu ştiu, atunci poate speram că va fi o schimbare, că vom găsi o soluţie, dar nu au fost prea multe schimbări între timp. Eu nu ştiu în ce stadiu ne aflăm chiar acum.

Dar cât de des vorbiţi?

Vorbeam în fiecare zi, până săptămâna tre­cută. Nu ne-am certat, efectiv nu ştiu cum suntem.

Dar e de aici, e din America, din România?

Niciuna dintre acestea, şi tocmai de aceea e dificil. Eu nu pot să mă mut unde este el. Eu speram să ne mutăm în Los Angeles, pentru că acolo l-am cunoscut şi are o viaţă constru­ită şi acolo. Dar e foarte ocupat, iar eu am de­cis să vin în Dubai ca să fim cumva pe acelaşi fus orar, pentru că era dificil când eram eu în America.

Deci el e în Europa.

Da, dar e foarte greu şi aşa.

Dar cât de des vă vizitaţi, cum funcţiona relaţia la distanţă?

E foarte dificil. Înainte ne vedeam două săp­tămâni pe lună, dar, cu timpul, am început să ne vedem tot mai rar, aşa că am renunţat. Eu am renunţat.

Dacă ţii la cineva şi te visezi cu cineva, îţi proiectezi viitorul cu acea persoană. Nu îţi e greu să te rupi?

De data aceasta nu a fost aşa greu, pentru că nu am petrecut atât de mult timp împreu­nă. Din păcate, asta este problema cu relaţiile la distanţă, pentru că indiferent cât de mult ţii legătura, până la urmă singurul lucru care ajunge să îţi lipsească este un telefon zilnic sau nişte mesaje, dar nu îţi lipseşte neapărat persoana, pentru că eşti obişnuită deja fără ea. Stai deja singură.

Eşti o femeie frumoasă. Totuşi, nu ţi-ai găsit pe cineva aici, în cercurile în care te învârţi?

Nu, cred că am fost şi eu puţin închisă. Nici nu am găsit pe cine­va care să îmi stârnească foarte mult interesul şi sunt şi tipul de persoană care ştie exact ce îşi doreşte de la o relaţie.

Şi ce îţi doreşti?

În momentul acesta, îmi do­resc normalitatate. Să fim în acelaşi oraş, să mă scoată la cină, să avem interese comune, să ne vedem după serviciu şi să fiu întrebată cum mi-a fost ziua. După câteva luni să ne mutăm împreună, să ne construim o viaţă împreună. Nu mai am răb­dare pentru o relaţie la distanţă. În Dubai, mulţi dintre cei care vin sunt turişti.

Sunt şi mulţi expaţi.

Da, poate nu am fost eu sufici­ent de deschisă. Am fost mereu într-o relaţie şi nu am deschis ochii. Poate o să încep să mă uit mai mult în jur.

Îţi pare rău că nu ai fost mai deschisă?

Nu, absolut deloc. Eu simt că ai ce învăţa din orice relaţie, din orice experienţă. Nu regret.

Dar el cu ce se ocupa, era om de afaceri?

Da, lucrează în domeniul pe­trolului şi al gazelor.

Deci putea să se mute aici, că avea unde să lucreze.

Da. (râde)

Şi acum eşti din nou singură.

Nu ştiu ce să zic... Ce pot spune este că eu momentan nu am niciun inel pe deget, iar situaţia este foarte incertă. Aşa că nu pot spu­ne că sunt într-o relaţie.

Dar el cum încerca să îţi garanteze stabilitatea?

El în continuare susţine că, până la finalul anului, ne căsătorim.

Dar nu te-a cerut...

Da, nu am niciun inel.

Poate acum, dacă eşti mai radicală, se decide şi te cere.

Dar poate nu mă mai interesează. Momen­tan sunt foarte liniştită şi nici nu mai doresc căsătorie.

Dar te-ai gândit să te muţi unde e el?

Nu, niciodată.

Putem să îi spunem măcar prenumele.

Nu, pentru că mâine poate nu mai e în viaţa mea şi nu are sens.

Deci nu plănuieşti să te muţi prea repede de aici.

 Eu sunt tipul de persoană care, atunci când primeşte o oportunitate, îi dă o şansă. Dar aici e viaţa mea momentan, aici am ce face, am un scop zilnic, am un stil de viaţă foarte confor­tabil. Mie îmi place foarte mult să călătoresc şi aici sunt foarte aproape de tot. Nu te simţi izolat, chiar dacă eşti departe de casă. Ame­rica este foarte departe. Momentan sunt bine aici şi sper ca familia mea să mă viziteze aici.

Mai plănuieşti să mergi la Monica, în America?

Da, de vreo opt ani mă duc trei luni pe an.

Tu doreşti să faci un copil doar dacă eşti căsătorită sau iei în calcul să devii mamă oricum?

Mi-ar plăcea să fac un copil după căsătorie.

Ai numeroase campanii pe contul tău de Instagram. Care a fost cea mai importantă campanie?

Am avut o campanie pentru bijuteriile Bvl­gari, colaborez cu Puma, cu Elisabetta Franchi, Jacob&Co. şi multe alte branduri de bijuterii. Colaborez cu multe clinici de înfrumuseţare şi cu multe restaurante.

Am văzut că ai făcut şi un curs de cooking.

Da, am învăţat să fac risotto cu trufe şi mousse de ciocolată. Dar mai mult de distracţie.

Ai făcut şi cursuri specifice bijutierilor.

Da. Am absolvit un curs pentru studiul diamantelor şi acum pot să evaluez pietrele preţioase, pot să spun totul despre un diamant, câte carate are, ce valoare. Eu mă gân­desc că aş putea face un business cu bijuterii pe viitor.

Unde plănuieşti următoarea vacanţă?

Vara aceasta îmi doresc să vin în Europa, pentru că vara trecută am fost în America şi îmi e foarte dor de Europa. Îmi plac Italia, Franţa Grecia. Pentru mine, Europa rămâ­ne pe primul loc ca destinaţie de vacanţă.

Dacă te uiţi în urmă, câte dintre lucrurile pe care ţi le-ai propus le-ai realizat până la vârsta aceasta şi ce n-ai bifat şi regreţi?

Poate nu te aşteptai la răspunsul ăsta, dar viaţa mea s-a desfăşurat în faţa mea fără să plănuiesc ceva ne­apărat. M-a surprins pas cu pas. Am exploatat orice oportunitate, mi-am urmat intuiţia. Dar nu prea mi-am plănuit viaţa pe termen lung. Nu mi-am dorit niciodată atât de mult familie şi copii. Pentru mine, nu a fost o prioritate să mă căsătoresc. Nu îmi place să forţez nimic. Cel mai important pentru mine este să mă simt iubită şi să iubesc.