Boema soră a Reginei Elisabeta a II-a a rămas în istorie ca una dintre cele mai seducătoare femei regale
Pe 21 august, Prințesa Margaret ar fi împlinit 93 de ani. Deși era sora mai mică a Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, ea s-a stins din viață cu mulți ani înaintea acesteia.
Prințesa Margaret rămâne una dintre cele mai emblematice figuri regale ale lumii. O femeie enigmatică și pasională, care cu greu a acceptat să fie, vorba Prințului Harry, rezervă.
Deși mult timp i s-a părut nedrept că sora sa cea mare a ajuns Regină și ea n-a avut nicio șansă, pe lângă derapajele stilului de viață, Prințesa Margaret a avut un mare merit: a respectat autoritatea reprezentată de Maiestatea Sa, regina. Chiar până în punctul în care și-a sacrificat marea iubire a vieții. Puritanismul regal i-a interzis relația cu un bărbat divorțat, lucru care i-a bulversat întreaga existență.
A fost o vreme când era aproape la fel de faimoasă ca sora ei.
Deși cunoscută pentru petrecerile sale, venitul acasă noaptea târziu și temperamentul ei artistic, Prințesa Margaret s-a îndepărtat ușor de standardele respectuoase stabilite de prințesa, apoi regina, Elisabeta.
Surorile au rămas totuși apropiate, au vorbit una cu alta în fiecare zi, iar moartea relativ timpurie a lui Margaret la 72 de ani a lovit-o puternic pe Elisabeta.
Presa britanică a omagiat-o ieri pe Margaret, căci pe 21 august, ar fi fost ziua sa.
Prințesa tristă a Marii Britanii și-a înecat ocazional amarul în petreceri decadente și cocteiluri. A reprezentat tot ce nu era Regina Elisabeta. Suverana avea un stil de viață conservator, iar Margaret a încercat încă din copilărie să fie la polul opus al surorii sale. Chiar dacă deseori îi condamna strictețea, Margaret și-a respectat sora. ”Rezerva” feminină, exact opusul Prințului Harry, care nu are nicio sfială să-și pună fratele la zid sau să-i conteste alegerile.
Controversata Margaret reprezintă și astăzi una dintre cele mai provocatoare personaje feminine de la Palatul regal britanic.
Margaret Rose, Prințesă și Contesă de Snowdon s-a născut în Scoția, în 1930.
La naștere era a patra în linia de succesiune la tronul britanic. Tatăl ei era Prințul Albert, Duce de York (viitorul rege George al VI-lea), al doilea fiu al regelui George al V-lea și al reginei Mary. Mama ei era Elisabeta, ducesă de York, fiica cea mică a lui Claude Bowes-Lyon, al 14-lea Conte de Strathmore și Kinghorne și a Ceciliei Bowes-Lyon.
A fost botezată la Palatul Buckingham la 30 octombrie 1930 de arhiepiscopul de Canterbury, Cosmo Lang. Nașii ei au fost: unchiul ei, Prințul de Wales (reprezentat de fratele lui, Prințul George); verișoara tatălui ei, Prințesa Ingrid a Suediei (reprezentată de Lady Patricia Ramsay); mătușa ei, Prințesa Victoria; mătușa maternă Rose Leveson-Gower, Contesă Granville; unchiul matern David Bowes-Lyon.
Margaret a fost educată împreună cu sora ei, Prințesa Elisabeta, de guvernanta lor scoțiană Marion Crawford.
Regele George al V-lea a murit când Margaret avea cinci ani, iar pe tron a urcat unchiul ei sub numele de Eduard al VIII-lea. După puțin de un an, la 11 decembrie 1936, Eduard a abdicat pentru a se căsători cu Wallis Simpson, o americancă divorțată de două ori, pe care nici Biserica anglicană, nici guvernele din Commonwealth nu au acceptat-o ca regină. Biserica anglicană nu recunoștea drept validă căsătoria cu o femeie divorțată, cât timp soțul de care a divorțat era încă în viață.
Astfel, ducele de York a devenit regele George al VI-lea, iar Margaret a ajuns a doua în linia de succesiune la tronul britanic. Familia s-a mutat la Palatul Buckingham. Regele George a descris-o pe Elisabeta ca fiind mândria lui, iar pe Margaret ca fiind bucuria lui.
Foto: Getty și Profimedia