Cine sunt regii neoficiali ai Franţei, care-şi vor castelele înapoi
Descendenţi ai fostelor capete încoronate ale Franţei, ei sunt cei care reprezintă cele trei tabere de monarhişti francezi - orleaniştii, legitimiştii şi bonapartiştii
Declinul monarhiei în Franţa a fost marcat în două etape - o dată cu Revoluţia franceză, în 1792 fiind abolită monarhia, la începutul anului următor Regele Ludovic al XVI-lea fiind condamnat la execuţie prin ghilotinare, şi a doua oară în 1870, când Napoleon al III-lea (cel considerat ultimul monarh al Franţei, care a fondat al doilea imperiu francez) a fost exilat. Dar cu toate că a trecut atâta vreme de la aceste evenimente, există încă pretendenţi la tronul neoficial al Franţei. Cel mai hotărât dintre aceştia este Jean d'Orleans, Contele de Paris (foto jos), care este urmaşul fratelui Regelui Ludovic al XVI-lea şi al lui Ludovic-Filip de Orleans, care a fost rege al francezilor între 1830 şi 1848. Pretenţiile lui Jean d'Orleans nu sunt mici - el a dat în judecată Fundaţia Saint-Louis care administrează proprietăţile Casei de Orleans, cerând daune în valoare de 1 milion de euro, dar şi cinci proprietăţi, una dintre acestea fiind fabulosul Castel d'Amboise de pe Valea Loarei. Situat în oraşul Amboise, la confluenţa râurilor Loara şi Masse, castelul este clasat ca monument istoric din 1845, având o istorie impresionantă - este locul unde se află şi mormântul lui Leonardo da Vinci, care a venit aici la invitaţia casei regale în decembrie 1515 şi a continuat să trăiască şi să locuiască la Amboise, fiind înmormântat aici pe 2 mai 1519.
Prinţul Jean, în vârstă de 55 de ani, este considerat de mulţi monarhişti francezi pretendentul de drept al tronului Franţei - ca fiu al Prinţului Henric, Conte de Paris (senior pe linia de descendenţi masculini ai lui Ludovic-Filip de Orleans) şi al Ducesei Marie-Therese de Wurttemberg. Astfel, Jean a dat în judecată fundaţia care manageriază fosta avere a familiei sale, instituţie care se află sub tutela ministerului de interne al Franţei de la crearea ei în 1974. Din anul 2001, Jean a locuit chiar într-o aripă a Castelului d'Amboise, fără să plătească chirie - asta până anul trecut în septembrie, când fundaţia Saint-Louis i-a cerut chirie. Cum acesta a refuzat plata oricărei sume pentru a sta într-un castel pe care îl consideră oricum al lui, aceasta a fost scânteia care a a prins conflictul, Jean trezindu-se dat afară.
Pe lângă Jean d'Orleans, mai sunt doi pretendenţi la tronul neoficial al Franţei - unul este Prinţul Louis Alphonse de Bourbon, Duce de Anjou (foto sus), în vârstă de 46 de ani, care conduce Casa de Bourbon. Acesta s-a născut la Madrid, unde locuieşte şi acum. Este descendent al Regelui Ludovic al XIV-lea, iar monarhiştii legitimişti îi spun Regele Ludovic al XX-lea - însă orleaniştii, care sunt de partea lui Jean, consideră ilegitimă pretenţia casei spaniole de Bourbon la tronul Franţei.
Al treilea pretendent este reprezentantul celei de-a treia facţiuni de monarhişti francezi - bonapartiştii. Acest pretendent este Prinţul Jean-Christophe Napoleon, în vârstă de 34 de ani, stră-stră-stră-strănepotul Împăratului Napoleon Bonaparte. Crescut la Londra, acesta din urmă s-a căsătorit recent cu Contesa Olympia von Arco-Zinneberg, reunificând astfel Casa Imperială a Franţei cu Casa de Habsburg (foto sus: Jean Christophe împreună cu soţia sa, Contesa Olympia von Arco-Zinneberg, la nunta lor; foto jos: Jean Christophe, alături de mama sa, Beatrice de Bourbon).
Foto: Profimedia