Prinţesa care-ar fi vrut să fie regină. Margaret o invidia pe sora ei, Elisabeta, pentru coroană, soţ şi viaţa de familie

Era cu patru ani mai mică decât sora ei, Regina Elisabeta a II-a, dar mult mai ambiţioasă.

Prinţesa Margaret, decedată în 2002, a rămas şi azi fascinantă pentru admiratorii familiei regale. Viaţa ei personală tumultuoasă, felul ei de-a fi rebel, imaginea ei care rivaliza cu cea a divelor de cinema, totul era altfel în ceea ce o priveşte pe sora reginei.

A doua născută în familia Regelui George al VI-lea îşi permitea să fie aşa, căci nu ea urma să devină, într-o zi, regină. Cu toate că, spun istoricii britanici, Prinţesa Margaret şi-ar fi dorit asta. Apropiaţii prinţesei susţin că aceasta chiar era convinsă că ea, şi nu Elisabeta, are personalitate potrivită unui monarh. Este clar că lui Margaret nu i-a plăcut niciodată să fie pe locul doi şi că prinţesa voia să strălucească chiar şi-n prezenţa surorii sale, regina. 

Mai mulţi autori regali au semnalat în cărţile lor faptul că Margaret le-a mărturisit prietenilor ei despre gelozia faţă de sora sa: "Elisabeta avea tot ce şi-a dorit Margaret: coroana, un soţ şi copii", susţine un articol publicat în Newsweek. Iar prinţesa avea şi un fel indirect de a-şi manifesta această gelozie, prin acţiunile ei. Un exemplu poate fi faptul că Margaret nu a fost prezentă la aniversarea a zece ani de căsătorie a Reginei Elisabeta.

Alţi critici susţin că Margaret a simţit că destinul a fost nedrept cu ea, prin faptul că s-a născut a doua, pentru că, de fapt, personalitatea ei sociabilă o făcea mai potrivită pentru misiunile diplomatice decât pe reticenta ei soră.

Dar poate că o regină nu trebuie să fie extrovertită şi sufletul petrecerii, nu-i aşa? Istoria a demonstrat, până la urmă, că destinul nu a greşit şi că Elisabeta a fost cea potrivită pentru a purta coroana.