Regina Noor a Iordaniei e Grace Kelly a Orientului. Ea şi-a schimbat destinul

La fel ca celebra divă a Hollywood-ului de altădată, şi această americancă şi-a schimbat destinul, renunţând, din iubire, la libertatea oferită de Unchiul Sam în favoarea cutumelor regale.

Anul acesta, superba văduvă a răposatului Rege Hussein împlineşte 70 de ani. Povestea ei este fascinantă şi aduce, cumva, cu a altor regine şi prinţese născute pe pământ american, care le-au sucit minţile unor nobili importanţi din lumea asta, precum Grace Kelly, Lee Radziwill sau Rita Hayworth. Născută Elizabeth Halaby în localitatea americană Princeton, din New Jersey, viitoarea Regină Noor avea să devină, în 1978, a patra soţie a suveranului Iordaniei, rămânându-i alături acestuia până la decesul lui din anul 1999. N-avea să fie şi singura străină pe care Hussein o duce la altar: între 1961 şi 1971, acesta a fost însurat cu britanica Antoinette Gardiner, viitoarea Prinţesă Muna şi mama actualului rege iordanian, Abdullah. Lisa Halaby este fiica unei femei cu orgini suedeze şi a unui bărbat cu descendenţă siriană. Ultimul, pe numele lui Najeeb Halaby, fost oficial guvernamental şi CEO al companiei Pan American, era urmaşul unuia dintre primii imigranţi sirieni din SUA. Cu aşa origini exotice, Lisa nu avea cum să nu se transforme într-o frumuseţe, lucru dublat, din fericire, şi de inteligenţa ei. Absolventă a Academiei Concord şi a Universităţii Princeton, Lisa a obţinut un master în Arhitectură şi Urbanism, s-a specializat la Sydney şi la Teheran şi, în cele din urmă, a obţinut, prin intermediul tatălui ei, un job la compania aeriană regală din Iordania, Alia Airlines, botezată aşa în memoria celei de-a treia soţii a Regelui Hussein bin Talal al Iordaniei. Regina Alia murise în anul 1977 într-un accident de elicopter, iar regele era încă în doliu după aceasta, înfiinţând şi Aeroportul Internaţional din Iordania în memoria ei.

La inaugurarea acestuia, destinul i-a prilejuit întâlnirea cu cea de-a patra lui soţie, Lisa. Mai întâi, au început cu o prietenie profesională, dar totul s-a transformat într-o frumoasă poveste de dragoste în decurs de un an. Pe 13 mai 1978, după ce i-a făcut curte timp de şase săptămâni, regele în vârstă de 43 de ani (un playboy notoriu în tinereţea lui) o cerea în căsătorie pe această americană frumoasă şi isteaţă, pe atunci în vârstă de 27 de ani. S-au căsătorit pe 15 iunie la Amman, după ce Lisa s-a convertit la Islam şi şi-a schimbat numele în Noor-Al-Hussein (Lumina lui Hussein).

Temerile că supuşii iordanieni o vor privi cu rezerve, ca pe-o occidentală atât de depărtată de credinţa şi tradiţiile lor, au dispărut atunci când aceştia au preferat s-o considere, graţie bunicului sirian, o soră arabă care s-a întors acasă. Ceremonia de nuntă a avut loc în grădina palatului Zaharan şi a fost o întâlnire a ambelor lumi: mireasa a purtat o superbă rochie de mireasă semnată Christian Dior, simplă, dar modernă, iar coafura n-a avut nimic complicat, dimpotrivă.

Noua regină a Iordaniei părea pregătită mai degrabă pentru o nuntă pe plajă, în Hawaii. Opulenţa orientală a compensat în ceea ce priveşte tortul de nuntă, unul mai înalt decât mirii, pe care cei doi l-au tăiat cu o sabie, în pură tradiţie islamică. Această regină nouă crescută şi educată într- o lume a libertăţilor civile de tot felul avea să-şi înveţe, într-un fel, locul la palatul regal, căci, oricât de mult şi-a dorit ea să emancipeze lumea care o adoptase, aceste lucruri trebuiau făcute cu paşi foarte mici. În schimb, Noor şi-a făcut foarte bine datoria de soţie şi mamă, atât pentru cei trei copii mici ai regelui din mariajul cu Regina Alia, cât şi pentru cei patru moştenitori ai lor: Prinţul Hamzah, Prinţul Hashim şi Prinţesele Iman şi Raiyah. Preocupările principale ale reginei au fost actele de caritate şi drepturile femeilor, însă lumea era mai interesată de ţinutele adoptate de ea la diferitele gale la care participa, de coafura şi felul în care se machia această arăboaică-americancă. Iar regele o păzea ca pe ochii din cap, trimiţând o armată de bodyguarzi pe urmele ei, după ce şi el, la rândul lui, fusese ţinta atâtor tentative de asasinat.

Hussein a scăpat, aşadar, de o moarte violentă, dar n-a putut să lupte cu o boală necruţătoare, cancerul limfatic, care i-a pus capăt vieţii, în ciuda transplantului de măduvă la care apelase suveranul haşemit. În 1999, la 63 de ani, acesta se stinge din viaţă, iar locul lui pe tronul Iordaniei este luat de fiul său cel mare, Abdullah al II-lea, soţul frumoasei Rania. Regina Noor avea doar 48 de ani pe atunci şi se vedea pusă în poziţia de a consola o naţiune care n-o asimilase întru totul. Peste ani, cea care a primit supranumele de Regină-Mamă şi-a ocupat timpul cu activitatea de la fundaţia înfiinţată în memoria soţului ei şi a călătorit frecvent între Iordania, America şi Anglia, în ultima ţară cumpărând o reşedinţă rurală în comitatul Berkshire. S-a vorbit şi despre poveşti de iubire survenite după moartea soţului ei, cum ar fi cea din 2009, cu mexicanul Carlos Slim (80), al şaselea cel mai bogat om din lume şi văduv, la rândul lui. Nu ştim dacă această poveste mai este actuală, dar chiar dac-ar fi, cine-i poate blama? Şi reginele au dreptul să-şi refacă viaţa…