Cine a fost Prințesa Zinaida Nikolaevna Yusupova, cea mai bogată femeie din Rusia după Familia Țaristă

Avea cea mai mare colecție de artă și bijuterii din imperiu după cea a țarului și era cea mai mare proprietară de terenuri din Rusia.

Este posibil să fii cea mai bogată, frumoasă și inteligentă moștenitoare a nobilimii ruse și să nu aparții Familiei Imperiale Romanov? Zinaida Nikolaevna, prințesa Yusupova, a reușit acest lucru, deși destinul ei nu a fost mai fericit decât cel al clasei sociale din care făcea parte. Aproape toți membrii acesteia au fost uciși sau obligați să se exileze după Revoluția bolșevică.

Zinaida s-a născut la 2 septembrie 1861 la Sankt Petersburg și a rămas singura moștenitoare a imensei averi a familiei Yusupov, după moartea prematură a surorii sale mai mici. Tatăl ei, Prințul Nikolai Borisovici Yusupov, era marele șambelan al curții Țarului Alexandru al III-lea, iar mama ei, Contesa Tatiana Alexandrovna von Ribeaupierre, era o aristocrată de rang înalt. Au avut nevoie de o permisiune specială din partea Țarului pentru a se căsători în 1860, deoarece erau veri primari. Averea lor cuprindea vaste proprietăți, palate și colecții de artă.

Recunoscută pentru frumusețea sa excepțională, Prințesa Zinaida Nikolaevna a fost imortalizată de cei mai buni portretiști ai epocii. Era cunoscută și pentru inteligența sa și pentru eforturile filantropice, printre care se număra construirea de școli și spitale pe domeniul său din Arkhangelskoye. Încă din copilărie, surprindea prin naturalețea cu care se descurca în societate.

Admirata Prințesă Zinaida a administrat cu pricepere proprietățile și colecțiile familiei în anii care au urmat moștenirii, până la izbucnirea Primului Război Mondial și a Revoluției din 1917. Viața prințesei Zinaida Nikolaevna a ilustrat opulența și căderea aristocrației prerevoluționare din Rusia, marcată de tragedii personale și de dispersarea familiei în mijlocul haosului.

Căsătorită din dragoste

Era destinată să se căsătorească cu un membru al familiei regale europene, dar a preferat să se căsătorească cu Contele Felix Felixovich Sumarokov-Elston, un membru minor al nobilimii ruse, în ciuda faptului că descendența sa se întindea până în secolul al XVII-lea și că aparținea Cavaleriei Gărzii Imperiale. Zinaida avea un caracter puternic și părinții ei nu au putut face nimic pentru a o face să se răzgândească. Nunta a avut loc pe 4 aprilie 1882 în biserica din palatul Yusupov, din Sankt Petersburg, și a fost o căsătorie din dragoste.

Cuplul a avut patru copii: doi dintre ei au murit în copilărie, iar ceilalți doi care au supraviețuit au fost Nikolai, născut în 1883, și Felix, născut în 1887. După moartea tatălui său, în 1891, Zinaida Nikolaevna a moștenit întreaga avere a familiei Yusupov, inclusiv moșia Arkhangelskoye de lângă Moscova, Palatul Moika din Sankt Petersburg, proprietăți întinse de terenuri care totalizau 150.000 de hectare în toată Rusia, trei palate în Crimeea, bijuterii și colecții de artă. A devenit proprietara celei mai mari averi private din Rusia.

Familia Yusupov descindea din nobilimea tătară, iar averea sa a înflorit sub domnia lui Petru cel Mare. Pentru a păstra titlul princiar al familiei Yusupov, care se moștenea pe linie masculină, țarul Alexandru al III-lea i-a acordat soțului Zinaidei o dispensă specială pentru a adăuga Yusupov la numele său de familie, devenind Contele Sumarokov-Elston-Yusupov, după moartea tatălui Zinaidei. Astfel, copiii lor, Nicolai și Felix, au putut moșteni titlul de prinți Yusupov.

Zinaida și soțul ei au exercitat o mare influență în înalta societate rusă. Cronicile subliniază carisma lor personală. Zinaida a fost patroană și binefăcătoare. Ea efectua inspecții periodice ale proprietăților sale folosind un vagon de cale ferată privat. În timpul Primului Război Mondial (1914-1918), ea sponsorizat spitalele și Crucea Roșie.

Zinaida Yusupova și influența sa asupra Familiei Țariste

Bijuteriile sale, care rivalizau doar cu colecția imperială, includeau faimoasa perlă La Pelegrina (nu Peregrina, din familia regală spaniolă), o relicvă ovală cumpărată în 1826 de bunicul său, Prințul Nikolai Borisovici Yusupov, cercei cu diamante care au aparținut Mariei Antoaneta, coliere, brățări și diademe, precum și obiecte Fabergé, cum ar fi un platou chinezesc din jad în formă de lotus montat în aur cu rubine și diamante.

În timpul vizitei Infantei Eulalia a Spaniei, în anii 1880, aceasta a remarcat opulența și splendoarea bizantină a reuniunilor sale sociale. Sumarokov-Elston a devenit guvernator general al Moscovei între 1904 și 1915. Căsătoria sa cu Zinaida a durat până la moartea sa, în 1928. Cu toate acestea, înainte de venirea Revoluției, Zinaida și soțul ei au trebuit să facă față unei teribile nenorociri: în 1908, și-au pierdut fiul mai mare, Nicolai, la vârsta de 25 de ani, într-un duel cu pistoale lângă Sankt Petersburg. Nicolai se îndrăgostise de contesa Marina Manteuffel, iar soțul acesteia, contele Arvid Manteuffel, l-a provocat la duel. Nicolai a murit la al doilea foc, împlinind un blestem de care se temeau cu toții: ca fiecare generație să piardă un moștenitor până la vârsta de 26 de ani, lăsând în urmă un singur urmaș care să tragă după el toate durerile neamului...

Zinaida și-a concentrat atunci toată atenția asupra lui Felix, al doilea fiu al său, care a moștenit proprietățile și titlul familiei.

Felix Yusupov s-a căsătorit cu Prințesa Irina Alexandrovna Romanova, nepoata Țarului Nicolae al II-lea, la 22 februarie 1914. Zinaida nu a încetat niciodată să exercite influență asupra Familiei Imperiale. Era confidenta Marilor Ducese, fiicele Țarului Alexandru al III-lea, și a Țarinei Alexandra. În februarie 1916, ea a solicitat o audiență ca să-i avertizeze referitor la influența lui Grigori Rasputin asupra Curții, dar întâlnirea a fost tensionată încă de la început. Împărăteasa l-a apărat pe Rasputin, crezând că acesta avea puteri mistice de vindecare care ar putea ajuta pe fiul ei hemofilic, Alexei, moștenitorul tronului.

Proprietățile confiscate ale familiei Yusupov

Vastele proprietăți ale familiei Yusupov au fost confiscate de bolșevici după preluarea puterii în octombrie 1917, ceea ce a marcat sfârșitul brusc al preeminenței familiei. Decretele de naționalizare i-au lipsit pe Yusupov de terenuri, fabrici și colecții de artă, fără ca familia să poată să le protejeze. Zinaida, soțul și fiul ei s-au retras la proprietatea familiei din Koreiz, în Crimeea, unde au trebuit să facă față incursiunilor bolșevice și supravegherii sovieticilor locali, patrulelor nocturne și amenințărilor de arestare.

Execuția Țarului Nicolae al II-lea și a familiei sale în iulie 1918, urmată de asasinarea Marii Ducese Elisabeta Feodorovna, prietenă intimă a Zinaidei, și a altor membri ai familiei Romanov, a intensificat temerile familiei Yusupov, care a început să-și vândă bijuteriile ascunse pentru a-și finanța fuga. La începutul anului 1919, familia Yusupov s-a alăturat Împărătesei văduve Maria Feodorovna, mama Țarului, și altor rude la Yalta pentru evacuarea cu nava de război britanică HMS Marlborough, trimisă de Regele George al V-lea. Au plecat pe 7 aprilie 1919 și au debarcat la Roma. Și-au salvat viața, dar și-au pierdut averea.

Cu toate acestea, Zinaida și-a continuat vechile eforturi filantropice în exil, oferind ajutor emigranților ruși săraci, în ciuda condițiilor dificile în care a trebuit să trăiască în apartamente minuscule. După moartea soțului său, în 1928, la Roma, Zinaida a părăsit Roma pentru a se muta la Paris. Acolo s-a stabilit împreună cu fiul său, Prințul Felix, și soția acestuia, Irina Alexandrovna. Și-a petrecut ultimii ani întreținută de familie, cu resturile averii sale risipite. A murit la Paris pe 24 noiembrie 1939, la vârsta de 78 de ani, și a fost înmormântată în cimitirul rus din Sainte-Geneviève-des-Bois, dedicat exilaților ruși.

FOTO: Profimedia