După Regina Margrethe a Danemarcei, va abdica și Regele Harald al Norvegiei?

De câteva zile, presa norvegiană își pune întrebări dacă venerabilul suveran va urma modelul de la vecinii danezi. Răspunsul l-a dat în timp ce vizita centrul de presă din Oslo.

Abdicarea nu mai este un tabu în monarhiile de astăzi. Începând cu Regele Juan Carlos și continuând cu Împăratul Akihito în Japonia, Regina Beatrix a Olandei, Regele Albert al Belgiei sau chiar Papa Benedict al XVI-lea la Vatican. Iar după ce Europa a văzut-o pe Regina Margrethe a II-a a Danemarcei predând tronul fiului său, Frederic al X-lea, această decizie neașteptată a atras atenția presei asupra unui regat vecin, cel al Norvegiei.

Zvonurile au sugerat că, la 86 de ani și cu o stare de sănătate precară, Regele Harald ar putea fi următorul care să își ia adio de la coroană. Cu toate acestea, tatăl Prințului Haakon nu pare a fi pregătit să se retragă pentru moment și a ținut să răspundă la speculații. El a făcut acest lucru împreună cu fiul său în timpul unei vizite la Faktisk, Casa de Presă a țării scandinave. Acolo a fost întrebat de un jurnalist dacă a luat deja o decizie cu privire la viitorul său pe tron după abdicarea Reginei Margrethe.

„Rămân la ceea ce am spus întotdeauna: am depus un jurământ în Storting (Parlamentul norvegian), iar acest jurământ durează o viață întreagă”, a spus Regele Harald, care se află pe tron de 33 de ani și care își dorește să-și ducă misiunea pe viață, la fel ca tatăl și bunicul său.

Aceste comentarii amintesc de cele făcute în 2020 într-o serie de interviuri cu jurnalistul Harald Stanghelle, adunate într-o carte intitulată „Regele povestește”: „Odată ce ai depus jurământul la Storting, acesta este pe viață. Pentru mine, este atât de simplu. Mergem până la capăt. Regele a murit, trăiască regele!". 

Efect de domino în monarhiile europene?

Posibilitatea ca abdicarea lui Daisy, așa cum este afectuos cunoscută Regina Margrethe a Danemarcei, să declanșeze un efect de domino în monarhiile europene este un aspect pe care presa l-a evocat în ultimele săptămâni. Regele Norvegiei, pe tron din ianuarie 1991, ar fi principalul candidat pentru a-i călca pe urme, înaintea celuilalt văr al ei, Regele Carl Gustaf al Suediei, care are „doar" 77 de ani. Problemele repetate de sănătate ale lui Harald al V-lea sunt bine cunoscute. În urmă cu 20 de ani, în decembrie 2003, el a fost operat de cancer la vezica urinară. În martie 2005 a trebuit să i se monteze o valvă artificială pentru a compensa o stenoză aortică. Din 2017, el a intrat și ieșit frecvent din spital, suferind de infecții respiratorii constante, dar nu grave. În cele din urmă, în ianuarie 2021, a suferit o intervenție chirurgicală la un tendon de la genunchiul drept.

În timpul perioadelor de convalescență, Prințul moștenitor Haakon a fost cel care a preluat funcția de regent, pregătindu-se să preia un tron pe care tatăl său nu se grăbește să i-l predea. Constituția norvegiană din 1905 nu prevede în mod expres posibilitatea abdicării, deși nu există nicio dispoziție care să oblige un monarh să își păstreze coroana pe viață. În orice caz, trebuie remarcat faptul că ambii predecesori ai Regelui Harald al V-lea au murit pe tron. În timpul ocupației naziste a țării, în 1940, bunicul său, Haakon al VII-lea, a plecat în exil cu guvernul său în Anglia, refuzând să se supună lui Hitler, care dorea să îl oblige să renunțe la coroană. Monarhul a suferit un atac cerebral în 1955 și doi ani mai târziu i-a încredințat regența fiului său, care a devenit Olav al V-lea la 21 septembrie 1957, fără ca tatăl său să abdice.

FOTO: Casa Regală, NTB/Cornelius Pope, Sven Gj. Gjeruldsen, Javan Parsa, Fredrik Varfjell, Forsvaret/Stian Klaussen