Duș rece pentru monarhie, în loc de sărbătoare. Valuri de ură în față la Westminster: ”Charles, ce ai știut?”
Trăim vremuri inedite. În ritmul în care pică toate vălurile și toate măștile, putem spune că nu ne mai miră nimic.
Graham Smith, fondatorul grupului anti-monarhie Republic, a ținut pancarta în care era reprezentată celebra imagine cu Andrew Mountbatten-Windsor îngenuncheat deasupra unei femei întinse pe podea, împreună cu întrebarea „Ce știați?”, în timpul unui protest în fața Abației Westminster.
De mult nu s-a mai confruntat Casa Regală cu proteste atât de îndârjite anti-monarhie.
Protestul organizat în fața Westminster Abbey cu ocazia slujbei dedicate Zilei Commonwealth-ului a readus în prim-plan tensiunile vechi dintre monarhia britanică și mișcarea anti-monarhie.
Mesajul făcea aluzie la legăturile fostului duce de York cu rețeaua lui Jeffrey Epstein și sugera ideea că instituția monarhiei ar fi închis ochii la comportamentul problematic al unuia dintre membrii săi.
Nemulțumirea anti-monarhiștilor nu este însă deloc nouă. Criticii instituției coroanei există de secole în Marea Britanie, iar ostilitatea față de monarhie a atins punctul culminant în timpul Războiului Civil din secolul al XVII-lea, când Regele Charles I a fost executat și țara a devenit temporar republică sub conducerea lui Oliver Cromwell. După restaurarea monarhiei, critica nu a dispărut, dar a rămas mult timp marginală. În epoca modernă, valurile de nemulțumire apar mai ales atunci când familia regală este implicată în scandaluri sau când costurile instituției sunt dezbătute public.
În ultimele decenii, anti-monarhiștii au găsit un nou combustibil în crizele de imagine ale familiei regale. Moartea tragică a Prințesei Diana în 1997 a declanșat primele discuții serioase despre rolul monarhiei în societatea modernă, iar mai recent scandalul fostului prinț Andrew, dar și plecarea cuplului format din Prințul Harry și Meghan Markle au alimentat criticile. Pentru organizații precum Republic, aceste episoade sunt dovezi că monarhia este o instituție anacronică, dependentă de privilegii ereditare și vulnerabilă la scandaluri.
Cu toate acestea, șansele reale ca monarhia să fie abolită în Marea Britanie rămân reduse. Transformarea Regatului Unit într-o republică ar necesita o schimbare constituțională majoră, probabil prin referendum și reformă parlamentară profundă. În sondaje, sprijinul pentru monarhie fluctuează, dar rămâne în general majoritar, mai ales în rândul generațiilor mai în vârstă. Instituția continuă să fie văzută de mulți britanici ca un simbol al stabilității și al identității naționale, mai ales după domnia extrem de lungă a Reginei Elisabeta a II-a.
Provocarea cea mare este acum pentru succesorul ei, Charles al III-lea. Spre deosebire de mama sa, el a urcat pe tron într-o epocă mult mai sceptică față de instituțiile tradiționale. Regele încearcă să mențină relevanța monarhiei printr-o strategie de „monarhie suplă”: mai puțini membri activi ai familiei regale, mai mult accent pe activități caritabile și pe teme contemporane precum mediul sau dialogul inter-religios. În același timp, Charles mizează pe popularitatea cuplului format din Prințul William și Prințesa Kate, care reprezintă viitorul instituției.
Protestele precum cel condus de Graham Smith sunt mai degrabă un semn al presiunii publice decât al unui pericol imediat pentru Coroană. Monarhia britanică a supraviețuit revoluțiilor, războaielor și scandalurilor timp de aproape o mie de ani. Pentru Charles, adevărata provocare nu este abolirea instituției, ci păstrarea legitimității ei într-o societate modernă care cere transparență, responsabilitate și relevanță.
Foto: Profimedia