La trei ani de la moartea Prințului Philip, tatăl Regelui Charles, monarhia britanică este în derivă

Tatăl Regelui Charles a fost cel mai longeviv membru de sex masculin al familiei regale britanice. A murit în 2021, la vârsta de 99 de ani și doar cu două luni înainte de a împlini 100 de ani.

Cu atâta repeziciune s-au derulat lucrurile la Palatul regal britanic, încât ni se pare că au trecut mai mult de trei ani de la moartea Prințului Philip. Însă nu! Un adevărat vortex de întâmplări a avut loc de atunci în Regatul Unit.

Fostul Duce de Edinburgh a decedat la 9 aprilie 2021, în plină pandemie de coronavirus. Tocmai de aceea, înmormântarea lui a fost una restrânsă și lipsită de fastul și pompa de care ar fi beneficiat în mod normal.

Văduva sa de atunci, însăși Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii îi spunea soțului său drag adio, după un mariaj fericit de 74 de ani, între anii 1947–2021.

Un an mai târziu, Regina Elisabeta avea să se stingă și ea, în 2022, pe 8 septembrie, după 70 de ani pe tronul Marii Britanii lăsându-l, în sfârșit, pe fiul lor cel mare să preia Tronul. Pe 5 mai 2023, Charles a fost încoronat la Londra, la vârsta de 74 de ani.

2023 a fost un an relaxat pentru monarhie, nimic nu anunța iureșul stârnit de la începutul lui 2024. Din păcate, Regele Charles a aflat că suferă de cancer, un cancer nedezvăluit, pentru care se tratează și pentru care a abandonat interacțiunile publice. Mai mult, viitoarea regină britanică, Prințesa Kate urmează și ea o chimioterapie preventivă, suspectă de cancer după o operație abdominală majoră în ianuarie.

Cumva, odată cu decesul Prințului Philip și al Reginei Elisabeta, monarhia britanică pare că a intrat în derivă.

Fostul Duce de Edinburgh a fost cel mai longeviv membru regal britanic de sex masculin și a avut titlu de prinț consort. I-a fost Reginei sprijin și ancoră, așa cum i-a promis tatălui Elisabetei când s-au căsătorit.

Philip s-a născut în Grecia, țara din care familia sa a fost exilată de când era copil. După ce a fost educat în Franța, Germania și Regatul Unit, în 1939, la vârsta de 18 ani, Philip a intrat în Marina Regală britanică. Din iulie 1939, a început să corespondeze cu prințesa Elisabeta, care avea atunci 13 ani, și pe care o întâlnise pentru prima dată în 1934. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a slujit cu distincție în Mediterana și Pacific.

După război, regele George al VI-lea i-a acordat lui Philip permisiunea să se căsătorească cu Elisabeta, întâia sa născută. Înainte de anunțul oficial al logodnei lor, în iulie 1947, Philip și-a abandonat titlurile grecești și daneze, a devenit un supus britanic naturalizat și a adoptat numele de familie, „tradus” în engleză, al bunicilor materni, Mountbatten. S-a căsătorit cu Elisabeta la 20 noiembrie 1947. Chiar înainte de nuntă, i s-au acordat titlurile de duce de Edinburgh, conte de Merioneth și baron Greenwich, cu calificativul Alteța Sa Regală. Filip a părăsit serviciul militar activ când soția sa a devenit regină (1952), după ce ajunsese la gradul de comandant. A primit titlul de principe în 1957.

El și Elisabeta au avut împreună patru copii: Charles, Prinț de Wales, actualul rege Charles al III-lea, Prințesa Anne a Marii Britanii, Andrew, Duce de York și Edward, fost Conte de Wessex, actual Duce de Edinburgh. Printr-un ordin britanic în consiliu, emis în 1960, descendenții cuplului care nu poartă titluri regale pot folosi numele de familie Mountbatten-Windsor, care a fost folosit și de unii membri ai familiei regale care dețin titluri, precum Anne, Andrew și Edward.

Foto: Profimedia & GettyImages