Povestea Reginei Maxima a Olandei. Un suflet latino!

Nu-i la fel de populară precum Kate sau Meghan, nici la fel de cunoscută precum Elisabeta a II-a, dar puţini ştiu că această regină a Ţărilor de Jos are o personalitate la fel de colorată precum outfiturile pe care le schimbă în public. Sângele latin este motivul…

O ştiţi pe numele de Máxima a Olandei, dar această femeie plină de viaţă vine de pe un continent mult mai exuberant decât tot ce are de oferit vechea Europă. Argentinianca Máxima Zorreguieta Cerruti, în vârstă de 47 de ani, este prima regină din istoria acestei ţări europene care a văzut lumina zilei în America de Sud, iar ăsta este un prim record pe care îl putem bifa când vorbim de soţia actualului suveran olandez. Născută în Buenos Aires, pe 17 mai 1971, Máxima n-are, însă, nişte origini comune, chiar dacă nu putem vorbi despre sânge albastru, ca al soţului Willem-Alexander. Este fiica lui Jorge Zorreguieta (1928–2017), fost secretar al Agriculturii în timpul regimului dictatorial impus de generalul Jorge Rafael Videla, între anii 1976–1983, şi al celei de-a doua soţii a acestuia, María del Carmen Cerruti Carricart (74).

Cu aşa părinţi, nu-i de mirare că educaţia argentiniencei a fost una aleasă. Ai ei aveau cu ce. Micuţa Máxima a urmat cursurile Northlands School din orăşelul Olivos, de lângă Buenos Aires, o şcoală bilingvă, în care se făceau ore în limbile engleză şi spaniolă. După absolvire, s-a înscris la Universitatea Catolică din Argentina, pe care a terminat-o în 1995, cu o diplomă în Economie. Máxima a făcut, apoi, pasul către educaţia made in America, urmând un master la New York. Cam în această perioadă s-a întâmplat întâlnirea ei cu destinul, mai exact în anul 1999. Iar destinul era un tânăr blond, nordic şi răspundea la numele Willem-Alexander. Argentinianca şi prinţul olandez cunoscut pe atunci ca mare Casanova s-au remarcat reciproc la Festivalul Primăverii din oraşul Sevilla, Spania. Alexander s-a prezentat pe numele mic, fără să menţioneze originea lui nobilă, iar mai târziu, când i-a mărturisit argentiniencei că nu doar că este prinţ, ci chiar moştenitorul tronului olandez, aceasta a crezut că-şi bate joc de ea. N-a fost chiar dragoste la prima vedere, deşi Máxima a fost de acord să-l mai vadă, trei săptămâni mai târziu, în New York. Pe atunci, blonda lucra la filiala Deutsche Bank din metropola americană, iar când aristocratul a venit s-o viziteze, aproape că uitase cum arată acesta. Cert este că argentiniencei nu i-a fost deloc uşor la braţul acestui prinţ olandez şi asta datorită familiei din care se trage.

Mai exact din cauza tatălui ei, Jorge Zorreguieta, şi a apartenenţei lui politice, acesta fiind membru al cabinetului generalului Jorge Rafael Videla pe timpul celei mai recente dictaturi militare din Argentina. S-a nimerit ca tatăl ei să conducă un minister tocmai în perioada în care începuse Războiul cel Murdar, în urma căruia aproape 30.000 de persoane au murit sau au dispărut. Un trecut aproape sângeros al celui care îi este tată şi care n-avea cum să nu ştie de atrocităţile care se petrec în numele regimului din care făcea şi el parte. Cu toate acestea, olandezii au dat dovadă de raţiune şi-au considerat că un copil nu poate fi vinovat de păcatele părinţilor. Căci da, Máxima era doar un copil în acea perioadă. Din fericire, argentinianca avea parte nu doar de iubirea lui Alexander, ci şi de susţinerea viitoarei soacre, Regina Beatrix a Olandei. Aceasta şi-a afişat consimţământul atunci când a apărut alături de fiul său cel mare şi de aleasa sa, pentru a le anunţat logodna şi a o descrie pe Máxima ca fiind o femeie modernă şi inteligentă. Asta după ce, într-o primă fază, bătrâna ar fi vrut ca prinţul moştenitor să facă o partidă mai bună şi să se căsătorească cu Prinţesa Victoria a Suediei, cea care a sfârşit prin a se mărita cu antrenorul ei de fitness. Cu toate acestea, nu poţi câştiga un regat fără să faci compromisuri, iar Máxima a trebuit să facă unul dureros: să-l taie pe tatăl ei de pe lista de invitaţi la nunta regală şi, odată cu asta, să accepte faptul că nici mama ei nu va fi acolo, în ziua ei cea mare. "Ca fiică, mi se pare dureros să nu-l am pe tatăl meu la nunta mea. Dar asta este situaţia şi înţeleg sentimentele olandezilor faţă de această chestiune." O reacţie pe modelul Meghan Markle şi drama neparticipării tatălui ei, Thomas, la nunta cu Prinţul Harry. Sacrificarea părintelui, cum ar veni.

„A venit şi a cucerit“, spune şi istoricul olandez Henk te Velde despre apariţia argentiniencei în viaţa lui Willem-Alexander, cel care i-a devenit soţ pe 2 februarie 2002, în Amsterdam. Spre deosebire de cazul Meghan Markle, sud-americanca a avut parte de o concesie serioasă: i s-a permis să-şi păstreze religia romano-catolică. Asta şi pentru că olandezii au primit-o cu braţele deschise pe această femeie solară, başca serioasă, care a făcut eforturi supraomeneşti să ajungă să ţină un discurs în limba noului ei popor în ziua nunţii cu prinţul moştenitor. "Oamenii au fost impresionaţi că ea a început lecţiile de olandeză imadiat ce a ajuns în această ţară. Aşa a arătat că respectă această ţară şi că este dispusă să facă eforturi pentru a ne cunoaşte", mai spune istoricul te Velde.

Cu toate acestea, familia din Argentina a Máximei continua să o tragă pe aceasta înapoi, cu noi drame. În iunie anul acesta, sora mai mică a reginei, Inés Zorreguieta (foto sus), în vârstă de 33 de ani, a fost găsită spânzurată în apartamentul ei din capitala Buenos Aires, verdictul autorităţilor fiind unul puţin surprinzător: sinucidere. Spunem deloc surprinzător pentru că era destul de cunoscută lupta lui Inés cu depresia şi alte afecţiuni mentale, de-a lungul timpului. O dramă care a zdruncinat-o serios pe soţia regelui Olandei, după ce, cu un an în urmă, îl conducea pe ultimul drum pe tatăl ei, decedat la vârsta de 89 de ani din cauza cancerului.

Din fericire pentru echilibrul emoţional al sud-americancei, în căminul ei olandez au făcut front comun pentru sănătatea ei mentală trei figure solare. Cele ale fiicelor ei şi-ale Regelui Willem-Alexander: Prinţesele Amalia (14), Alexia (13) şi Ariane (11). În aprilie 2013, când Regina Beatrix a abdicat şi i-a urmat la tron fiul cel mare, Willem-Alexander, argentinianca a devenit prima regină consoartă din istoria Olandei născută în afara Europei de Vest. Deşi, căutând adânc în arborele ei genealogic, putem găsi origini care-i fac cinste. Pe linie paternă, adică a acelui tată mult hulit, Máxima este descendentă a Regelui Afonso al III-lea al Portugaliei şi a altor familii nobiliare din Peninsula Iberică, care s-au mutat în viceregatul Argentinei la începutul secolului XIX. "Este exotică, este plină de pasiune, străluceşte şi nu pune bariere cum o făcea Regina Beatrix. Olandezii o iubesc pentru calităţile astea, o simt autentică", completează istoricul te Velde portretul seducătoarei regine. Şi Máxima continuă să fie aşa cum s-a afişat olandezilor, atunci când a părut prima data la braţul prinţului lor.

O sud-americancă autentică care nu vrea să-şi piardă identitatea culturală şi nu-şi uită rădăcinile. "Sunt latino şi continui să fiu aşa. Dansez, cânt şi voi continua să dansez şi să cânt.“ Nu acelaşi lucru se poate spune despre cel care-a făcut-o regină, Willem-Alexander. "Încerc să-l fac să danseze cu mine, dar şoldurile lui sunt un pic cam rigide", spune ea amuzată. Bine, blonda l-a descris, de-a lungul timpului, şi mai acid pe soţul ei. În primul interviu oferit presei olandeze, Máxima l-a gratulat cu apelativul „un nord-european rigid şi ipohondru“. Ce ţi-e cu sud-americanii ăştia slobozi la gură! Şi cum să n-o iubeşti pe această femeie care rămâne cu picioarele pe pămând, deşi situaţia ei le-ar putea lua minţile multora care visează de mici la poveşti cu prinţi. Ea, în schimb, nu se formalizează: "Cei care mă întâlnesc pe stradă mă strigă Máxima. Nu mi se pare atât de important să ţi se spună prinţesă sau regină. Important este ceea ce reprezentăm noi."