Viitoarea regină a Norvegiei e într-o stare tot mai delicată. Procesul fiului a răpus-o la pat

Pauză obligatorie: Mette-Marit a Norvegiei își suspendă activitățile timp de o lună pentru a urma un tratament medical.

Prințesa Mette-Marit își va întrerupe angajamentele oficiale pe durata lunii octombrie, potrivit anunțului făcut vineri de Casa Regală a Norvegiei. Soția Prințului moștenitor Haakon va începe la începutul lunii viitoare un program de reabilitare pulmonară de patru săptămâni pentru tratarea fibrozei pulmonare de care suferă.

Conform comunicatului oficial al Coroanei Norvegiene, agenda Prințesei Mette-Marit va fi suspendată, cu câteva excepții, precum o cină cu reprezentanții Parlamentului care va avea loc pe 23 octombrie, iar prințesa este așteptată să-și reia îndatoririle în noiembrie.

Acest nou episod se adaugă unui an plin de provocări pentru viitoarea regină — și pentru Familia Regală norvegiană —, care se confruntă și cu procesul mediatizat împotriva fiului său mai mare, Marius Borg Høiby, pe care l-a avut dintr-o relație anterioară și care este acuzat de infracțiuni grave, precum violul.

Pauza la care a fost obligată Prințesa Mette-Marit a Norvegiei nu este atât de surprinzătoare, întrucât ea însăși a făcut public diagnosticul unei boli pulmonare cronice în 2018 și, de atunci, a alternat perioadele de activitate cu pauze pentru a-și îngriji sănătatea.

În ultimele luni, autoritățile Palatului au avertizat deja că starea ei zilnică variază și că medicamentele pot provoca efecte secundare care o obligă pe soția Prințului Haakon să facă ajustări și modificări de ultim moment în calendarul său. Și, pe lângă evoluția bolii, supărările provocate de fiul său au răpus-o la pat.

O boală perfidă

Fibroza pulmonară de care suferă Prințesa Mette-Marit a Norvegiei nu este o singură boală, ci denumirea generică a procesului prin care țesutul pulmonar se îngroașă și se cicatrizează (adică formează o fibroză), ceea ce îngreunează expansiunea plămânilor și transferul de oxigen în sânge. Este o afecțiune progresivă care la unele persoane avansează lent, în timp ce la altele avansează mai repede. Cele mai frecvente simptome sunt lipsa de respirație (mai ales la efort), tuse uscată persistentă, oboseală și pierdere în greutate neintenționată.

În fazele avansate pot apărea îngroșarea vârfurilor degetelor și o intoleranță crescută la efortul fizic. Diagnosticul se bazează pe o combinație de analize clinice, teste imagistice, teste funcționale respiratorii și, uneori, biopsie pulmonară. Tratamentul fibrozei pulmonare poate include utilizarea de medicamente antifibrotice, oxigenoterapie, reabilitare pulmonară (care vizează îmbunătățirea toleranței la efort și a calității vieții) și, în unele cazuri, transplant pulmonar.

În comunicatele recente se explică faptul că însăși Prințesa Mette-Marit a declarat că are nevoie de „puțin mai mult ajutor” pentru a trăi cu fibroză pulmonară și că încearcă să obțină un „control mai bun în viața de zi cu zi”, motive care justifică reabilitarea intensivă pe care o primește, o măsură obișnuită pentru pacienții cu boli pulmonare avansate sau cu simptome care le limitează viața de zi cu zi.

Pe lângă un antrenament fizic adaptat condițiilor fiecărui pacient, reabilitarea include educație, gestionarea lipsei de aer și sprijin psihosocial. Nicidecum supărări care pot duce la creșterea tensiunii arteriale, respirație sacadată și crize de astm, așa cum se întâmplă de când Marius Borg provoacă doar probleme monarhiei norvegiene.

FOTO: Casa Regală norvegiană, Profimedia