Dana Nălbaru, despre neîmplinirile la 40 de ani. ''Văd atâta suferinţă în jur, de aceea nu mai vreau să tac''

Divorţuri, schimbări de carieră, infidelităţi, Dana Nălbaru vorbeşte despre suferinţele pe care oamenii încearcă să le îngroape atunci ajung la 40 de ani.

La maturitate, ne reanalizăm viaţa şi realizăm că adevaratele priorităţi sunt altele, aşa că încearcăm să reconstruim. Solista lansează un strigăt de ajutor într-un nou clip, denumit simbolic DRAMA. A doua piesă din campania Redescoperă iubirea, compusă şi interpretată de Dana Nălbaru, vine cu un mesaj mult mai puternic despre drama oamenilor însinguraţi şi nefericiţi fix în acea etapă a vieţii când se aşteptau să fie împliniţi pe toate planurile.

"Văd atâta suferinţă în jur şi de aceea nu mai vreau să tac. Toţi trecem prin momente de criză în viaţă, când avem nevoie de sprijin şi înţelegere de la cei de lângă noi. Am ales să nu mai stau deoparte şi să mă implic, pentru a motiva oamenii să fie empatici, să se deschidă şi să se susţină unii pe alţii, fie şi cu un umăr pe care cineva poate plânge. Vreau să duc mai departe campania de conştientizare Redescoperă iubirea, lansată anul trecut cu speranţa că dacă ne redescoperim iubirea din noi putem ieşi din această Dramă, care afectează prea multă lume din jur", mărturiseşte Dana.

"Mulţi dintre noi creştem în credinţa că iubirea este facilă, asemeni unei adieri diafane de primăvară şi, apoi, descoperim că profunzimile acesteia au forţa de a scoate din lăuntrul nostru nu doar tot ce-i mai luminos, dar şi întunericul pe care speram să nu-l mai trăim vreodată, şi care apare, aidoma dramei certe a zilelor de toamnă. În tot acest proces, inconfortabil, de conştientizare, avem nevoie să ştim că celuilalt încă îi pasă, că nu a uitat nici zilele însorite şi calde de vară, că amintirile plăcute sunt păstrate la loc de cinste în inima care sperăm că bate, cu înverşunare, şi pentru noi. Dar, ce-mi place şi mai tare la piesa Danei Nălbaru, este accentul pus pe memoria corpului; în iubire, ca şi în luptă, mintea îşi croieşte realitatea după bunu-i plac, dar trupul nostru păstrează înmagazinate, mereu vii, frânturi din adevărul care ne poate ajuta să ajungem, din nou, în interiorul sufletului nostru şi al omului despre care spunem cândva că... fără acesta nu am putea trăi." declară Gaspar Gyorgy, psihoterapeut relaţional.