Crăciunul în copilărie: Ramona & Călin Bădescu

În aşteptarea Moşului, rememorăm nostalgici gustul de turtă dulce al zilelor când eram copii şi ne strângeam lângă brad. Cu cât mai mulţi, cu atât mai frumos. De aceea am invitat câteva vedete să ne vorbească despre Sărbătoarea magică, aşa cum au

În aşteptarea Moşului, rememorăm nostalgici gustul de turtă dulce al zilelor când eram copii şi ne strângeam lângă brad. Cu cât mai mulţi, cu atât mai frumos. De aceea am invitat câteva vedete să ne vorbească despre Sărbătoarea magică, aşa cum au împărţit-o, când erau mici, cu fraţii şi surorile lor.

Care e cea mai amuzantă amintire împreună?

Ramona De fratele meu mă leagă foarte multe amintiri, chiar dacă diferenţa de 6 ani dintre noi ne poartă în generaţii diferite. Cea mai amuzantă amintire împreună este de când eram mică şi părinţii nu mă lăsau să mănânc, pentru că eram prea grasă, aşa că, în prezenţa lor, deschideam rar frigiderul. Dar mă puneam de acord cu fratele meu şi din economiile mele îi făceam un CEC pen­tru sandvişuri, până când a descoperit mama CEC-urile astea şi apoi a spus că nu mai sunt valabile, dacă ea nu le semnează. (râde)

V-aţi simţit vreodată în competiţie unul faţă de celălalt?

Călin Adesea ne-am simţit în competiţie, dar a fost benefic pentru amândoi.

Fiecare a avut modul lui de-a fi, fratele meu era preocupat de inginerie, de electronică, de maşini, eu eram cu cântatul, cu treaba artistică în familie. (

)

Se întâmpla să fie părinţii mai îngăduitori cu vreunul dintre voi?

Părinţii nu au fost mai îngăduitori cu niciunul. Am avut parte de aceeaşi edu­caţie, de aceeaşi creştere, de aceeaşi familie, n-au făcut diferenţă.

Eh, părinţii au fost mai protectori cu sora mea, din motive obiective şi lesne de înţeles. (

)

Dar care dintre voi a fost cel mai neastâmpărat?

Niciunul, pentru că aveam un tată foarte sever şi o încasam dacă eram neas­tâmpăraţi! Numai dacă se uita tata la mine, făceam pe mine de frică!

Dar ca să fim cinstiţi, fiecare dintre noi a avut momentele sale de neastâmpăr şi a făcut câte o boacănă.

Dar eraţi mai cuminţi în preajma Sărbătorilor?

Da, în preajma Sărbătorilor eram mai ascultători, iar aşteptările ne-au fost îndeplinite de fiecare dată.

Făceam şi poezii, le scriam, le învăţam, emoţionaţi. Eu am crezut până mai târziu în Moş Crăciun, tata ni-l or­ganiza pe Moş Crăciun!

Ce cadouri primeaţi de Crăciun?

Primeam cadouri simbolice şi cadouri care acum, dacă aş spune, m-ar face să râd: un kilogram de banane sau de portocale, un spray Impulse… Acum aştept alte lucruri, o rochie frumoasă de marcă, un pantof frumos...

Cât de des vă mai strângeţi acum în familie?

Toate sărbătorile importante le petrecem împreună.

Cum era Ramona pe vremea aceea? Promitea de mică să devină vedetă?

Da, Ramona promitea de mică, talen­tul şi dăruirea ei pentru lumea spectacolului fiind vizibile şi încurajate. Iar munca i-a fost din plin încununată de succesele ulterioare.

Dar cum priveşti faptul că sora ta a apelat la injecţiile cu Botox?

Faptul că sora mea a apelat sau va mai apela la orice artificiu pentru a arăta bine mi se pare foarte normal şi aş încuraja orice femeie să recurgă la orice modalitate care o ajută să se simtă bine în propria piele.

Care dintre voi i-a spus celuilalt „Mulţumesc!“ cel mai de curând?

Amândoi!

De-a lungul timpului, fiecare dintre noi i-a oferit celuilalt motive de mulţumi­re şi nu facem economie de acest lucru, dar cred totuşi că ultima dată eu i-am mulţumit. Este, oricum, o soră minunată.

Ce lucru păstraţi unul de la celălalt cu sfinţenie?

Amintirile!

Ce faci anul acesta de Sărbători?

Ca de fiecare dată, voi face sărbă­torile acasă, ca de 23 de ani încoace. Şi voi face emisiunea „Duminica în familie“, fami­lia mea s-a mărit!

Foto Arhiva personală