Crăciunul în copilărie:  Zoli & Tibor Toth

În aşteptarea Moşului, rememorăm nostalgici gustul de turtă dulce al zilelor când eram copii şi ne strângeam lângă brad. Cu cât mai mulţi, cu atât mai frumos. De aceea am invitat câteva vedete să ne vorbească despre Sărbătoarea magică, aşa cum au împărţit-o, când erau mici, cu fraţii şi surorile lor.

În aşteptarea Moşului, rememorăm nostalgici gustul de turtă dulce al zilelor când eram copii şi ne strângeam lângă brad. Cu cât mai mulţi, cu atât mai frumos. De aceea am invitat câteva vedete să ne vorbească despre Sărbătoarea magică, aşa cum au împărţit-o, când erau mici, cu fraţii şi surorile lor.

Zoli & Tibor Toth

Sunteţi doi fraţi talentaţi în familie, tu şi Tibor.

Zoli Fratele meu este muzician, cu şase ani mai mic decât mine, absolvent al unor şcoli prestigioase din Europa, cum ar fi Academia de Muzică „Regina Sofia“ din Madrid şi Aca­demia de Muzică „Hanns Eisler“ din Berlin, specializarea contrabas. Acum locuieşte la Berlin şi cântă alături de mai multe orchestre prestigioase.

Cât de des vă vedeţi?

Ne vedem foarte rar, dată fiind distanţa dintre noi şi programul încărcat, vreo două săptămâni adunate pe an.

Cum era Crăciunul în copilăria voastră? Era unul… muzical?

Tibor Părinţii noştri sunt muzicieni, profesionişti foarte res­pectaţi în breaslă, aşa că muzica este o componentă impor­tantă în viaţa noastră, chiar şi de Sărbători. Acum, continuăm obiceiurile din copilărie şi, când ne adunăm toţi la Timişoara, indiferent de sărbătoare, serile, mama cântă la pian şi noi o acompaniem, fie cu vocea, bătând din palme sau la pian.

Suntem o familie muzicală, dar nu-n genul von Trapp.

Foto interior: Tibor Toth

Click pe următoarea!

Ce tradiţii existau în familia Toth de Sărbători?

Zoli Nouă ne place să păstrăm tradiţiile religioase şi locale din Banat, mers la biserică, colindat. Adăugăm poate puţin mai multă muzică decât în alte case. Avem marele noroc că şi vecinii noştri sunt pasionaţi de muzică. Apropo, blocul în care locuim a dat patru absolvenţi de Conservator, fiecare trăind din muzică în acest moment.

Bănuiesc că aveaţi mare succes la colindat. Care dintre voi se întorcea acasă cu traista mai plină?

Tibi este cel cu colindatul. Eu, mai brunet, nu prea aveam şansa să cânt, nu-mi deschidea lumea uşa. Tibi, blond cu ochi albaştri, avea mari probleme la plecare. (

)

De ce vă este dor cel mai mult din perioada copilăriei?

Mie mi-e dor de meciurile de fotbal dintre cartiere, care se terminau aproape de fiecare dată după ora la care trebuia să fim deja în casă. Mi-e dor şi de pâine unsă cu un­tură şi boia, pe care ne-o dădea bunica atunci când ieşeam pe uliţă la joacă.

Care dintre voi era mai cuminte?

Eu, dacă am ajuns să bat butoaie­le, îţi dai seama ce cuminte am fost.

Ştiam că Zoli va spune că eu am fost cel ascultător, dar eu voi spune că el a fost. Nu pot să îmi las fratele la greu. (

)