Cum arată vacanţa familiei Zenga: „Plecăm peste tot cu cei mici“

Este un moment de schimbări pentru familia Zenga: Walter va negocia un contract cu o altă echipă de fotbal, iar Raluca spune că şi-ar dori o carieră în televiziune. Şi fiindcă vara toţi patru revin în ţară, am avut răgaz să discutăm despre toate acestea pe larg.

Este un moment de schimbări pentru familia Zenga: Walter va negocia un contract cu o altă echipă de fotbal, iar Raluca spune că şi-ar dori o carieră în televiziune. Şi fiindcă vara toţi patru revin în ţară, am avut răgaz să discutăm despre toate acestea pe larg.

Proaspăt întorşi din Bodrum (de unde ne-au împărtăşit albumul lor de vacanţă), soţii Zenga sunt cei mai în formă părinţi pentru cei doi copii ai lor, Samira (6) şi Walter Jr. (2). Ba chiar după două naşteri, Raluca arată mai bine ca atunci când l-a cucerit pe Walter. Şi nu mică mi-a fost mirarea să aflu că are două cărţi aproape gata de lansare. Vorbim de o femeie pe cât de frumoa­să, pe atât de dedicată familiei, care până acum mă uimise cu răbdarea şi dăruirea cu care făcuse din soţ şi copii jobul ei permanent. Îmi părea că aşa va fi toată viaţa, dar lucrurile par să se schimbe...

Cum a fost revenirea în Bucureşti?

Raluca Mereu este o bucurie imensă să-mi revăd familia şi prietenii, să gust din mâncărurile tradi­ţionale şi să îmi duc micuţii la joacă în frumoasele parcuri din Bucureşti! Vrem să-i plimbăm şi până la litoralul Mării Negre şi apoi în Poiana Braşov!

Mi-ai spus că ai două cărţi în pregătire. Despre ce este vorba şi când le vei lansa?

Este adevărat, în această toamnă se va lansa la o cunoscută editură de la noi cartea unui autor faimos. Este vorba de un bestseller internaţional, cu o ecranizare în curs, pe care am avut onoarea de a o traduce. Mulţumesc pe această cale editurii pentru că a avut încredere în mine şi mi-a acordat această şansă. Am redat în limba română un ro­man plin de suspans, intrigă şi pasiune, care aduce în discuţie elemente fascinante din cultura indi­ană, conflicte şi răsturnări de situaţie uimitoare. Sunt sigură că o veţi citi pe nerăsuflate!

Cealaltă carte înţeleg că este dedicată experienţei tale de mămică. Cu doi copii, experienţa nu e puţină deloc.

Da, este un jurnal savuros în care am consem­nat trăirile din primul an de viaţă al bebeluşului nostru, cu sentimente oscilante, nopţi nedormite, bucurii şi temeri, tot bagajul noului rol de mămi­că. Vorbim despre concepţie, naştere, baby-blues, colici, alăptare, somn, temperamentele bebeluşi­lor, dieta mămicii sănătoase... Am convingerea ca această cărticică poate deveni un sprijin de nădej­de pentru mămica „începătoare“.

Aud şi că te gândeşti la o carieră în televiziune. Lucru surprinzător, pentru că pari o femeie sută la sută dedicată vieţii de familie. Ce ţi-ai dori?

Dacă am reveni pentru mai multă vreme in România, m-ar tenta o emisiune dedicată mămi­cilor, în care împreună cu o echipă de specialişti să le oferim sfaturi şi sprijin. Pe marginea cărţii mele am putea aborda numeroase subiecte şi din schimbul de opinii toată lumea ar avea ceva de în­văţat: ca un forum pe internet al mamelor, trans­pus într-un platou de televiziune!

Adevărul e că momentul pentru acest pas ar fi perfect. Arăţi mai bine ca niciodată.

Mulţumesc! Ce-i drept, am avut nevoie de ceva timp după a doua sarcină pentru a reveni la si­lueta din era Pre-Copii! Însă eu nu am ţinut nici o dietă extremă şi nici nu am alergat cu orele pe bandă, pentru că în primele luni după naştere nu aveam altă grijă decât să mă ocup de micuţii mei! Am ajuns şi să slăbesc cu răbdare, cu o metodă de care vorbesc pe larg în cartea mea pentru mămici: exerciţii de sport în intervale scurte de mare in­tensitate şi hrană densă în nutrienţi, alimente tra­diţionale, neprocesate!

Ce talente remarci la cei mici? Poate Walter Jr. e prea micuţ la doi ani, dar Samira?

Copiii noştri sunt cum nu se poate mai diferiţi, cu personalităţi surprinzător de contrastante! Sa­mira este foarte competitivă şi ambiţioasă, nu se teme de nimic, este o mică amazoană. Posibil să-l moştenească pe tata Walter şi să demonstreze ex­celenţă în sport! Micul Walter este un tip serios şi analitic, care ia în calcul fiecare potenţial risc îna­inte de a se lansa în orice activitate! Este vorbăreţ, sociabil şi te farmecă cu surâsul sau cu gropiţele lui, privirea ageră şi zulufii bălai! Hmm, poate o ca­rieră în televiziune?! Sau un actor carismatic?

Cum se comportă Samira cu juniorul?

E o surioară imprevizibilă, care fie îşi tachinea­ză nemilos frăţiorul cu jucării furate de sub nas sau curse în care Prâslea cel Voinic nu poate face faţă, fie îl sărută sau îl îmbrăţişează din senin, îl alintă şi îi oferă generos din acadeaua sa pe ju­mătate roasă! Ei doi sunt un fel de Tom şi Jerry... Când se iubesc, când se fugăresc! (râde) OK, mai mult se fugăresc cu pliciul dacă se poate!

Ce planuri aveţi în continuare ca familie, acum, că Walter şi-a încheiat contractul cu Al Jazira?

Pentru noi, deocamdată nu se schimbă nimic, avem casa noastră şi rezidenţa pe cont propriu în Dubai, unde am ales să trăim pentru calitatea excepţională a vieţii. În funcţie de următorul con­tract al soţului meu, vom decide dacă îl vom urma în altă parte sau va face el „naveta“.

Presa scrie că e dorit pe banca Naţionalei Serbiei. Walter şi-ar dori să revină în Europa?

Da, este adevărat, Walter a fost contactat pen­tru a prelua echipa naţională a Serbiei. Acolo este apreciat foarte mult deoarece în anul 2006 a câştigat atât campionatul cu Steaua Roşie, cât şi Cupa. Vom vedea ce se întâmplă în continua­re, se ştie că lumea fotbalului este imprevizibilă. Sigur că pentru o ofertă importantă soţul meu ar reveni în Europa, doar visul său rămâne să devi­nă antrenorul echipei sale de suflet, Inter Milano! Însă casa noastră minunată de pe Palm Jumeirah va rămâne acolo să ne aştepte chiar dacă tempo­rar ne vom deplasa cu un contract. Doar acolo am hotărât să ne petrecem „bătrâneţile“!

Recent, aţi împlinit nouă ani de mariaj. Cum aţi aniversat?

Da, ne-am unit destinele pe 23 mai 2005... Şi tot pe 23 mai ne-am botezat, ani mai târziu, cei doi copii! Am aniversat, ca în fiecare an, la Burj Al Arab. O cină romantică în restaurantul subacva­tic „Al Mahara“, cadoul de la soţul meu, de obicei o delicată bijuterie... Aşa a fost seara perfectă. Anul trecut am şi rămas peste noapte într-unul dintre apartamente, pe plafonul căruia se afla foarte su­gestiv o oglindă imensă pentru plăceri năstruşni­ce! (

) Şi i-am zis soţului „Vreau înapoi la copii! Cel mic s-a trezit deja şi mă caută!“. Noi nu am plecat fără cei mici nici un weekend... Sunt de­pendentă de sărutarile lor dimineaţa!

Pe Facebook, toate lucrurile par perfecte. Spune-mi sincer, chiar nu aveţi nici măcar o ciondăneală, din când în când, tu şi Walter?

Ha, de când a devenit Facebook un barometru al fericirii în cuplu?! M-am abţinut să postez foto­grafii în care ne batem cu spaghetti. (

) Lăsând gluma la o parte, normal că avem şi noi parte de momente tensionate, ideea este să reuşim să trecem peste ele. Cu copiii în ecuaţie pot apărea disensiuni despre creşterea lor, care părinte este mai permisiv şi care mai strict... Din fericire, amândoi suntem părinţi empatici şi sensibili, nu credem în pedepse, în time-out, ci încercăm me­reu să explicăm cu blândeţe şi răbdare.

Cum a fost vacanţa în Bodrum?

Sigur, când aud cuvântul „vacanţă“ eu mă amuz puţin, pentru că după anii din Dubai am senzaţia că am trăit într-o vacanţă continuă cu cei mici, care sunt în fiecare zi la plajă. O copilărie pe cins-te, cu părinţi care se pun adeseori la mintea lor şi fac năzbâtii cot la cot! Vacanţa în Bodrum a fost făcută tot pentru plăcerea lor. Am ales un hotel cu activităţi pentru ei. Iar seara, când ei dormeau, noi doi exploram oraşul Bodrum, această Ibiza a Turciei, cu străduţe pline de restaurante pescă­reşti tradiţionale, magazine artizanale, cafenele cu delicioasa baklava şi îngheţată de fistic...

Foto: Arhiva personală