Exclusiv! Ştefan & Simona Stan:„Mai întâi facem botezul şi apoi nunta“

15 octombrie 2020   Interviu

Viitorii părinţi ne-au vorbit despre fetiţa pe care o aşteaptă de Moş Nicolae, dar şi despre relaţia cu suişuri şi coborâşuri pe care o au de cinci ani.

Însărcinată în şapte luni, Simona (28) se bucură de fiecare moment trăit ca viitoare mămică, în timp ce soţul ei, primul câştigător al show-ului Vocea României şi un cuceritor notoriu, se arată mult mai relaxat decât ea. Ştefan Stan (43) s-a însurat în noiembrie 2019, iar la începutul lunii decembrie, va deveni, pentru prima oară, tată. Cum se vede cântăreţul în ipostaza de tătic şi ce l-a determinat să renunţe la burlăcie?

Cum vă pregătiţi de venirea pe lume a copilului vostru?

Simona Ne axăm pe camera fetei, am cumpărat tot ce ţine de pătuţ, biberoane, suzete, body-uri, scutece...

Tu cum te simţi ca viitor tătic, Ştefan?

Ştefan: Neschimbat!

Şi ăsta-i un lucru bun?

Da! Când ţi-ai găsit jumătatea şi eşti nevoit să te schimbi, să faci compromisuri, să te apuci să faci chestii prin casă, să renunţi la ieşirile cu băieţii, aia e doar o relaţie de compromis. Trebuie să îi accepţi defectele partenerului şi atât. Dacă există o doză de toleranţă reciprocă e fix ceea ce trebuie!

Spune adevărul, o să te trezeşti noaptea ca să schimbi scutece şi să linişteşti copilul din plâns?

Habar nu am. Nu cred că voi avea timp de aşa ceva, sper să nu, sper să fiu la studio, pe undeva. Dar nu-mi fac griji legat de Simona.

Dar nu crezi că o să-şi dorească şi ea o pauză din când în când?

Posibil, dar de-asta există mama soacră, naşa copilului, dar nu cred că-şi va dori ea pauză. Pentru ea, copilul nu e un job, e o pasiune. Eu ştiu că atunci când va apărea fata, o să fiu pe locul.... hăt, departe.

Şi-o să-ţi convină asta?

N-o să fie nicio problemă. Probabil n-o sămi mai facă ea cafeaua dimineaţa, o să mi-o fac eu singur, că, în rest, conlucrăm. Dacă am chef, fac, dacă nu am chef, nu fac. Comunicăm foarte bine. De-aia m-am însurat cu ea!

Cum şi unde o să naşti, Simona?

Simona Îmi doresc să nasc natural, la privat. Eu mi-am dorit foarte tare să fiu mămică, mă bucur de fiecare moment al sarcinii, sunt nişte trăiri incredibile! Aş face orice pentru copilul meu! Suport orice junghi, orice noapte nedormită, orice durere, copilul meu merită orice! Să fiu însărcinată e cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat!

Ce reacţie aţi avut când aţi aflat că veţi avea fetiţă?

Eu am simţit asta. De când am aflat că am rămas însărcinată, am vorbit cu ea ca şi cum era fetiţă.

Ştefan Ea a simţit, eu aveam certitudinea. Toată viaţa mi-am dorit fată. Nu am un motiv anume, pur şi simplu. M-am gândit că fetele sunt mai uşor de strunit şi mult mai conştiincioase în viaţă.

Înţeleg că nu va fi singurul vostru copil, nu?

Simona Nu. Ne mai dorim minim unul.

Ştefan Minim? Maxim, nu minim! Înainte de pandemie îmi doream mai mulţi, acum nu. Simona Minim unul, îţi zic eu.

Chiar aşa, cum e să fii gravidă în pandemie?

: Nu e nicio diferenţă! Nu i-a lipsit nimic.

Sper să le permită viitorilor tătici să participe la consultaţii. El n-a intrat până acum la nicio ecografie, la nicio consultaţie cu mine.

Şi nici la naştere nu participi, nu?

Dacă nu se termină cu acest virus, nu, nu participă. O să o vadă pe fată abia când ne dă drumul acasă.

Nu ţi-a părut rău că nu ţi-ai însoţit soţia la ecografii, la consultaţii?

 Ştefan Nu. Am văzut pe telefon tot ce mi-am dorit. Mi s-a părut foarte funny că nu arată în niciun fel, că mişcă din când în când şi cam atât. Simona a plâns la prima ecografie. Când am auzit inima, am reacţionat şi eu, mi s-a părut foarte tare.

Ai fi vrut să participi la naştere?

N-am cum să particip. Nu pot eu, nici dacă.. mă lăsau.

Ai leşina pe-acolo sau de ce?

Nu suport. Dacă Simona se loveşte la deget, eu am nişte stări...

Tu, care eşti macho man?!

Am fost macho man, nu mai sunt... Şi nici nu ştiu dacă am fost, de fapt, pentru că eu mi-am căutat dragostea şi ce vrei tu dacă n-am găsit-o?!

Dar ai insistat până ai găsit-o, nu?

Mi-a luat aproape 10 ani!

Cum v-aţi întâlnit voi doi?

Simona La un restaurant, printr-un grup comun de prieteni.

Şi, când ai văzut-o, ţi-ai şi zis „Ea va fi mama copiilor mei!”?

Ştefan Ei da?! Am zis că îmi fac treaba şi plec mai departe. (râde) Nu m-am gândit o secundă la ce se întâmplă acum, că n-am avut niciodată gânduri de-astea... M-a ţinut în şah o vreme şi apoi, când am adus-o acasă, a doua zi dimineaţă auzeam gălăgie prin casă. „Cred că mă mută!”, mă gândeam. Şi deschid uşa de la cameră şi o văd că dădea cu aspiratorul...

Dar ce era la tine acasă, ce petreceri nebune se petrecuseră acolo?

Era dezastru! Ştefan Ce era? Opreşte reportofonul şi îţi povestesc! (râde) Am întrebat-o dacă aşa e ea sau dacă făcea curat la mişto, doar ca să mă păcălească.

Şi aşa e ea sau te-a păcălit?

Aşa e ea! Ce ţi-a plăcut la Simona de ai luat-o de soţie?

Mama mea a murit în octombrie 2019 şi, două luni înainte de asta, doamna de faţă a fost infirmiera ei zi de zi. Şi asta m-a convins pe mai departe. Punct. Altcineva nu ar face aşa ceva.

Dar ţie ce ţi-a plăcut, Simona, la Ştefan de ai acceptat cererea lui în căsătorie? Simona M-am îndrăgostit de farmecul lui... Ştefan Daaa, eu şi sunt un finuţ, nu se putea altfel! (râde ) Simona Da, de caterinca asta a lui.

A fost compatibilitate din prima între noi. Te-ai gândit că are stofă de soţ?

Nu. Asta exclus! Ştefan Păi, când plec marţi şi mă mai întorc duminică..

Şi atunci cum de te-ai măritat cu el?

Ştiam că nu e uşă de biserică, ştiam că are o viaţă agitată, dar mi-am asumat asta. Asta e viaţa lui, meseria lui, cariera lui! Şi, când iubeşti un om, trebuie să-l accepţi aşa cum e.

Ştefan, ai fost romantic când ai cerut-o pe Simona în căsătorie?

Eram amândoi la Londra, în Tower Shard, cea mai înaltă clădire din Londra, când mi-a venit ideea să o cer în căsătorie.

Deci ai fost la înălţime cu propunerea ta!

Da! Deşi n-aveam inel de logodnă, n-aveam nimic. Nu că sunt zgârcit sau amărât, dar nu eram pregătit. La bar era şi un român, care, aflând ce urma să se întâmple, a zis că ne oferă o sticlă de şampanie. I-am zis, în glumă, că, dacă tot ne dă una, să ne dea două. Şi ne-a dat. Şi atunci am luat inelele alea de metal de la dopul sticlelor, le-am combinat între ele şi i-am făcut un inel senzaţional.

Pe care îl am acasă într-o cutie!

M-am lăsat într-un genunchi şi am întrebat-o „Do you want to...?” A zis „Yes!”. Şi gata.

Cum a fost tot momentul pentru tine, Simona?

A fost complet pe neaşteptate. A fost diferit, altceva decât clasica cerere în căsătorie. A fost o cerere unică, a noastră şi atât de specifică lui, din inimă.

Sunteţi cununaţi civil. Mai faceţi şi nuntă?

 La anul, pentru că pandemia ne-a schimbat planul anul acesta. Am rămas şi însărcinată între timp, aşa că mai întâi facem botezul şi apoi nunta.

Nu le combinaţi?

Nu. Sunt două evenimente total diferite, pe care le vom face separat.

Care va fi numele micuţei?

Unul dintre nume va fi Mihaela, după soacra şi mama mea, iar pe al doilea îl păstrăm doar pentru noi.

Cum plănuiţi s-o creşteţi pe cea mică?

Îmi doresc să o alăptez până la un an şi jumătate, să nu o învăţ cu dulciuri şi tehnologie în primii ani de viaţă. Nu vreau ca fetiţa mea să-şi piardă copilăria pe telefon sau pe tabletă sau să am un copil răsfăţat, care, dacă nu-i convine ceva, să trântească lucruri şi să se tăvălească pe jos.

Când plănuieşti să te întorci la serviciu?

Primii doi ani vreau să-i petrec cu ea, după aceea vedem când mă întorc la contabilitatea mea.

Ce fel de tătic crezi că va fi Ştefan?

Cel mai tare!

Da! Cel mai tare, cel mai cool şi cel mai bun! Şi-a dorit foarte mult un copil, o fetiţă, e foarte afectuos cu copiii...

Dar cât e de responsabil?

Foarte! Poate că nu arată, dar e foarte responsabil. Şi sunt mândră şi foarte fericită că e soţul şi tatăl copilului meu! Nu spun că avem relaţia perfectă, exclus! Sunt şi bune, şi rele la noi în relaţie, doar că am găsit tot timpul metode de-a aplana lucrurile, de-a nu le lăsa până nu mai pot fi reparate.

Totuşi, aţi ajuns la despărţire la un moment dat...

Atenţie, eu m-am despărţit de ea, să se noteze (râde). Eu am fugit pentru că nu aveam mentalitatea de acum, nu-i aşa, tată?

: Da.

Nu aveam mentalitatea de a fi într-o relaţie, lucrurile se concretizau, iar eu eram obişnuit să strig mai multe nume într-o săptămână. Deja aveam un an jumate de când strigam doar Simona şi atunci... te panichezi când ieşi din rutina ta. Cred că e vorba de maturitate. E bine atât timp cât nu-mi interzice nimeni să fac nimic, când decizia îmi aparţine, iar decizia mea e să-mi respect familia.

Tu eşti de acord, Simona, ca el să facă orice?

Nu am ce să-i interzic, pentru că nu face nimic care să mă deranjeze.

Nu poate să-mi interzică ceva ce nu există, dar numai ideea de a interzice cuiva să facă ceva naşte divergenţe. Şi, de la nimicuri, se ajunge la te miri ce. Simona Ne-a prins bine acea despărţire, pentru că am avut multe de învăţat. Am stat despărţiţi un an şi ceva...

Şi cum de v-aţi împăcat?

Aşa a fost să fie! Am conştientizat că unul fără celălalt nu era ce trebuia.

Ştefan Eu am fost singur câteva luni după ce mi-am dat seama că aveam 42 de ani şi simţeam că nu mai aveam continuitate în viaţa mea, nu mai aveam nimic al meu. Eram la mare, aveam concert în seara respectivă şi dimineaţa m-am trezit cu maimuţica la uşă. Hotărâse să-şi viziteze nişte prieteni şi uite aşa ne-am revăzut. Cât am stat despărţiţi, noi ne-am mai întâlnit întâmplător şi, de fiecare dată când ne întâlneam, era nebunie. Eu simţeam că era ceva foarte profund între noi şi ea la fel.

Ştefan, tu ai mai fost însurat o dată.

Da, în America. N-are legătură cu România...

Ce e diferit de data asta?

Nu există comparaţie!

În ce sens? Erai tânăr şi neliniştit pe atunci...?

 Da, exact.

Şi cum de ţi-a venit să te însori?

Păi, ce minte aveam eu pe-atunci?! O faci că e bine şi frumos, dar lucrurile se schimbă. A început să mă îngrădească şi, dacă mă îngrădeşti, o iau la goană.

De câte ori ai fost îndrăgostit în viaţa ta?

Ei, Dumnezeule, dar eu ştiu?! Îndrăgostit cu adevărat, să nu poţi trăi fără persoana respectivă. Nu există aşa ceva! Totul e ceea ce construieşti tu şi e trecător, nimic nu e stabil. Nu poţi să iubeşti pe cineva necondiţionat toată viaţa! Poţi să îţi iubeşti copilul, poţi să îţi iubeşti părinţii toată viaţa, deşi şi acolo există nişte semne de întrebare, dar, în căsătorie, n-ai cum.

Păi, şi tu te-ai însurat cu gândul că dragostea nu durează toată viaţa?

Singura iubire necondiţionată e doar a ta cu tine. Restul le construim. E o echipă pe care o formezi în cuplu, familia înseamnă convieţuire.

Cum o să fie nunta şi rochia ta de mireasă, Simona?

Vreau o nuntă cât mai simplă şi plină de flori, în aer liber. O să aibă loc pe la sfârşitul lunii august şi începutul lui septembrie 2021. În ceea ce priveşte rochia, o să fie una singură. Mie îmi plac rochiile de prinţesă, dar, când o să încep să probez, o să văd ce mă avantajează.

Ştefan, ce o să o înveţi pe fetiţa ta, când va creşte, despre băieţi?

Ştefan Nu o să o învăţ nimic. O să o protejez 110% ca să nu îşi bată nimeni joc de ea. Cât respir eu pe pământul ăsta, nu trebuie să-şi bată nimeni joc de copilul meu.

Vaai, ce frumos!

Zici? Eu n-aş zice, că s-ar putea să moară oameni. (râde)

Mai multe