Gabriela Szabo: „M-am împăcat cu ideea că nu pot face copii”

Fosta atletă susţine că viaţa îi oferă satisfacţii şi după încheierea carierei. Unele neîmpliniri de-ale ei ar contrazice-o. A fost medaliată la toate concursurile la care a participat în cei 12 ani de activitate sportivă. S-a retras din atletism în 2004, când părea mai în formă ca niciodată. Acum Gabi Szabo este vicepreşedintele Federaţiei de atletism şi soţia celui care i-a fost antrenor de la 16 ani, Zsolt Gyöngyössy. Călătoreşte mult, promovează sportul şi îşi doreşte să devină mamă.

Fosta atletă susţine că viaţa îi oferă satisfacţii şi după încheierea carierei. Unele neîmpliniri de-ale ei ar contrazice-o.

A fost medaliată la toate concursurile la care a participat în cei 12 ani de activitate sportivă. S-a retras din atletism în 2004, când părea mai în formă ca niciodată. Acum Gabi Szabo este vicepreşedintele Federaţiei de atletism şi soţia celui care i-a fost antrenor de la 16 ani, Zsolt Gyöngyössy. Călătoreşte mult, promovează sportul şi îşi doreşte să devină mamă.

OK! Lumea se aştepta să devii antrenoare odată ce te-ai retras din sport. Cum de n-ai apucat această cale?

Gabi Szabo:Nu mi-am dorit niciodată să antrenez, este greu şi nici nu am fost pregătită pentru aşa ceva.

Eşti doctor în educaţie fizică. La ce ţi-a trebuit aşa o pregătire?

Şcoala m-a ajutat să mă integrez după ce m-am retras. Nu ştiu dacă a fost o ambiţie, dar pur şi simplu am avut revelaţia de a-mi continua studiile.

Ţi-a fost greu să iei decizia retragerii din atletism?

Nu am stat pe gânduri. Uzura fizică şi cea psihică şi-au spus cuvântul şi m-am retras fără niciun regret. Viaţa de zi cu zi de după încheierea unei cariere sportive este frumoasă, dacă ştii s-o negociezi foarte bine.

Antrenorul tău a fost de acord cu hotărârea ta?

Sunt soţia lui şi el ştie foarte bine că atunci când iau o decizie nu mă mai întorc asupra ei. Mi-a respectat decizia şi nu a comentat. Eu am simţit că nu mai pot şi a fost de-ajuns. Foarte mulţi au comentat că m-am lăsat de sport prea tânără, la 28 de ani. Nu datorez explicaţii nimănui.

Colecţionezi tablouri. Cum ai făcut trecerea de la sport la artă?

Nu mă pot numi colecţionar. Dar îmi place frumosul, apreciez arta artiştilor români. Îmi place să descopăr un obiect, persoana care l-a realizat şi motivaţia pe care a avut-o.

Pictezi şi tu?

Îmi place foarte mult să citesc despre artă şi am şi pictat. Am avut un profesor bun de la care am învăţat cum se pregăteşte pânza.

Te-ai implicat şi în afaceri. Cum de ai ajuns să joci la bursă?

Mă interesează şi arta, şi finanţele, şi sportul. Citesc publicaţii financiare, cursuri de marketing, de management. Îmi place să fiu informată când port o discuţie cu cineva. Am avut noroc de nişte consilieri financiari bine intenţionaţi care m-au sfătuit cum trebuie. Apoi am început să mă pricep şi eu la investiţii.

Ai avut o carieră de top în atletism. Ai câştigat bine din sport?

Se poate câştiga bine din sport, da. Eu nu mă plâng. Dar contează să fiu sănătoasă, nu că am curtea mai mare decât a vecinului.

Pare că le ai pe toate: carieră impresionantă, faimă, bunăstare, iubirea bărbatului ales. Îţi lipseşte ceva?

Eu n-am trăit în puf, m-am născut într-o familie normală, de muncitori, care, prin simplitatea lor, m-au învăţat adevăratele valori. Am destule, dar sunt şi chibzuită.

Care sunt extravaganţele tale?

Pantofii. Nu arunc cu banii la shopping, dar mi s-a întâmplat şi să cumpăr lucruri pe care să nu le port niciodată şi pe care să le fac cadou. O singură dată mi-am luat pantofi din ţară, de la Mihai Albu, după care am descoperit firme din străinătate care mi-au plăcut.

Eşti cochetă, dai mulţi bani pe înfrumuseţare?

Ca orice femeie. Impactul vizual contează mult, abia apoi se vede cum gândeşti şi câte cărţi ai citit.

Ai stilist, de unde te îmbraci?

Nu am cerut niciodată sfatul unui specialist în modă. Învăţ, însă, din criticile stiliştilor. Nu-mi plac laudele, ci apreciez mai degrabă criticile. Îmi place mai nou creatoarea Lena Criveanu. Dar, pentru un eveniment special, mă duc la The Place să-mi cumpăr o rochiţă cu care nu pot da greş.

Cum de-ţi păstrezi forma fizică după ce ai renunţat la antrenamente?

M-am îngrăşat 10 kilograme de când m-am lăsat de sport. Dar alerg şi acum în pădurea din spatele curţii mele.

Te chinui cu diete?

Nu am ţinut niciodată regim. Cea mai bună dietă este sportul şi consumul de apă.

Spuneai la un moment dat că mariajul de mai bine de 10 ani pe care îl ai cu Zsolt Gyöngyössy este perfect. Ce vă ţine împreună?

Nu ştiu dacă este perfect. Dar el e prietenul meu cel mai bun, iubitul meu, cel mai înfocat suporter al meu. Dacă există comunicare şi înţelegere...

Înţelegere adică compromis?

Bineînţeles că sunt şi compromisuri. Doar el mă înţelege pe mine şi eu, pe el, şi acţionăm în funcţie de nevoile celuilalt. Cu toate astea, cea mai mare greşeală pe care o poate face o femeie e să încerce să-şi schimbe bărbatul.

Pe când o extindere a familiei voastre?

Nu mă mai gândesc de mult la lucrul acesta.

De ce?

În viaţă totul se egalizează. Nu le poţi avea pe toate şi atunci ai mai mult din ceva şi mai puţin din altceva.

Dar îţi doreşti copii, nu?

Bineînţeles că ne-am dorit şi ne dorim. Şi am făcut tot ce s-a putut pentru a avea un copil, dar tot nu s-a întâmplat nimic.

Şi aşteptaţi, încercaţi în continuare?

Nu mai aşteptăm nimic acum. Dacă era să se întâmple, se întâmpla până acum. M-am împăcat cu ideea că nu pot face copii.

Atunci nu luaţi în calcul adopţia?

Nu, nu mă gândesc la aşa ceva deocamdată. Poate că am devenit puţin egoistă...

Voi vă permiteţi să oferiţi un cămin unui copil necăjit...

Cred că oricine îşi poate permite să înfieze un copil, important e să faci asta din tot sufletul, nu doar pentru imagine, cum e posibil să facă unele vedete. Dar eu nu sunt pregătită pentru adopţie. Contează mult ca acel copil să primească liniştea şi educaţia de care are nevoie.

Te-ai gândit vreodată să intri în politică?

Nu, dar am primit mai multe propuneri de a intra în partide, numai că nu mi-am dorit să fac politică. Eu doar încerc să conving oamenii politici de necesitatea sportului în viaţa oamenilor.

Şi ai vreo influenţă asupra lor?

Unele măsuri propuse de mine sunt puse în practică, dar, cum miniştrii se rotesc, şi măsurile se schimbă. Am propus recent să se facă trasee sportive în parcuri, de pildă, dar numai jigniri am primit din partea cuiva de la Administraţia Lacuri şi Parcuri.

Crezi că tu, care ai reprezentat cu brio România în întreaga lume, ai respectul românilor?

Respectul nu îl ai, ci îl câştigi.

Atunci te întreb dacă te-a tentat vreodată să-ţi trăieşti viaţa în străinătate.

Până acum, niciodată.

Foto: Sebastian Enache