În direct de la Hollywood: Lili Sandu, într-o şedinţă foto incendiară

Simţeam că întâlnirea noastră cu Lili, în miez de zi caniculară, va fi una fructuoasă. Ne pregăteam, evident, să aflăm o mulţime de informaţii din interior. Din lumea eclatantă a vede­telor despre care scriem fără să le putem vedea şi pe care le admirăm fără să le putem atinge.

Simţeam că întâlnirea noastră cu Lili, în miez de zi caniculară, va fi una fructuoasă. Ne pregăteam, evident, să aflăm o mulţime de informaţii din interior. Din lumea eclatantă a vede­telor despre care scriem fără să le putem vedea şi pe care le admirăm fără să le putem atinge. La 35 de ani, românca noastră de la Hollywood (dar nu şi singura) aduce foarte mult cu tulceanca de odi­nioară, care se duela cu Ileana Lazariuc pentru titlul de cea mai frumoasă fată din trupa Trinity. E tot ea, însă… schimbată. Să fie de la America, să fie de la briza Oceanului sau de la apropierea de prea mulţi Ryan Gosling-i?

Lili, ce te aduce în ţară şi pentru cât timp?

Lili Sandu Sincer, eu mă bucur de fiecare dată când ajung acasă. Pentru mine aici este acasă, chiar dacă Los Angeles este un oraş absolut su­perb şi viaţa de acolo nu se compară cu ce-am trăit în România. Eu chiar am considerat că am venit în vacanţă aici, dar, după cum vezi, nu prea e aşa.

Da, toată lumea te solicită aici, în ţară.

Da. Şi mă bucură lucrul ăsta, că sunt încă în atenţia oamenilor. M-am gândit că dacă am dispă­rut sau, mai bine zis, am luat o pauză a fost posi­bilă şi o uitare. Dar se pare că nu, iar lucrul acesta mă bucură foarte mult. Probabil că voi sta până la sfârşitul verii sau la sfârşitul lui septembrie. Pen­tru mine, cea mai aglomerată perioadă în Ame­rica e undeva din noiembrie până prin aprilie.

Vacanţa ta în România pe unde se petrecere? Te duci şi la Tulcea?

O, da, am fost şi la mama, la Tulcea. Mă văd cu prietenii, cu Ileana Lazariuc, de care mi-e foarte dor. Petrec foarte mult timp cu ea când ajung în România. Ne vedem cam în fiecare zi cu copiii, cu familia ei, să ne luăm revanşa, după atâta timp. Ne ştim de 15 ani şi suntem la fel de bune prie­tene ca în prima zi. Îmi văd căţeluşele, după care sunt înnebunită, sunt ca şi copiii mei. În rest, e posibil să plec în Marbella vreo săptămână. Şi atât. Cam asta ar fi vacanţa mea.

E greu să fii român la Hollywood? Tu chiar în Hollywood stai, dacă am înţeles bine.

Nu stau chiar în Hollywood, ci în West Hol­lywood, aproape. Americanii sunt foarte priete­noşi şi deschişi şi nu fac nicio comparaţie între noi şi cei din America de Sud sau din alte ţări din Europa. Chiar şi la castinguri a început să fie foarte cerut look-ul european. În Los Angeles, într-adevăr, oamenii tind să fie un pic mai super­ficiali, acolo este patria actorilor şi toată lumea vrea să reuşească. Există o competiţie destul de mare.

Dar care este reacţia oamenilor din lumea filmului când le spui că vii din România? Ştiu cu ce se mănâncă, de pe ce continent este?

Mulţi nu prea, dar destui au ceva cunoştinţe despre filmul românesc, despre regizorii români, despre premiile lor la Cannes. Bineînţeles, ma­joritatea au auzit despre Dracula, iar eu nu le dezvălui că este doar un mit. Cert este că ei ne consideră un popor exotic, iar mie chiar mi s-a spus că am trăsături latine.

Apropo de asta, pentru ce tipologii de roluri eşti chemată la castinguri?

Am mers destul de des pentru tipul latino, am făcut şi reclame pentru piaţa latino, ceea ce mă bucură, căci vorbim de o piaţă foarte dezvoltată şi cu foarte mulţi bani. Dar, din cauza accentului, merg şi la castinguri pentru roluri de european.

Şi pentru ce gen de femeie eşti chemată la audiţii?

Au fost, bineînţeles, roluri de femeie fatală, cu sex-appeal şi carismă. Dar au fost şi roluri în care a trebuit să mă schimb total, să fiu o femeie cu înfăţişare normală, cu o tulburare psihică şi o dependenţă, pentru o dramă. Îmi place foarte mult să intru într-un personaj care nu are legă­tură ca look şi personalitate cu ceea ce sunt eu, mă provoacă mai mult. Acum, sunt la un studio de actorie unde fac comedie intensiv: ca să-ţi dau un expemplu, ar fi pe genul a ceea ce joacă Sofia Vergara. Un accent te ajută mai mult să poţi să joci comedie decât dramă. Lucrez la accent, dar în trei ani şi jumătate nu poţi să vorbeşti ca un american care s-a născut acolo. Şi atunci, aria ro­lurilor care ţi se oferă este destul de restrânsă. Ei acceptă într-o mai mare măsură accentul latin sau cel britanic. Al nostru, cel est-european, este cam dur pentru ei, dar nu-i problemă, îi facem noi să ne placă.

În reclame ai apărut?

Am filmat pentru câteva reclame, unele chiar naţionale, gen Hyundai, Corona Beer, LA Times Magazine , Old Spice. Asta e o treabă foarte bună în State. Acolo, toţi actorii care sunt la început apar în reclame, pentru că sunt foarte bine plă­tite.

Deci, financiar, eşti bine?

Financiar, nu mă plâng. Deocamdată este OK.

Viaţa în Los Angeles este aşa strălucitoare cum o vedem noi în filme?

Eu când am plecat în Los Angeles nu m-am dus pentru actorie, ci în vacanţă. Venisem după o iarnă foarte plină de concerte şi aveam o stare sufletească uşor...

Erai după o despărţire?

Nu, ci după foarte multă muncă. Era după luna decembrie, în care noi avem foarte multe con­certe, mai ales de Revelion. Şi atunci managerii se gândesc să facă şi mai mulţi bani şi îţi planifică vreo şase cântări, ca să fugi dintr-o parte în alta, să fii terminat de viaţă două luni. Aşadar, la invi­taţia unei prietene, am acceptat să plec în vacan­ţă, pe 2 ianuarie. Mi-am luat la mine o singură gentuţă cu lucruri de vară. Când am ajuns aco­lo, m-am simţit brusc extraordinar şi i-am spus acelei prietene: „Eu cred că o să rămân!“. N-am ştiut iniţial pe nimeni acolo, aveam doar un sin­gur contact, un paşaport şi dorinţa mea de a fi cât mai departe de ţară. Şi de-a fi cu mine însămi. Am rămas cinci luni, m-am înscris la studioul de actorie Ivanna Chubbuck, mi-am făcut câţiva prieteni, printre care şi pe Paula, sora Claudiei Pavel, mi-am închiriat un apartament. Şi aşa a pornit aventura asta frumoasă în America. Mulţi au considerat că mă pripesc să las statutul meu şi tot ceea ce am în România. Răspunsul meu a fost: „Dar ce-am în România? Există statut în Ro­mânia?!“. Şi acum, după patru ani, pot să spun că a fost cea mai bună decizie a vieţii mele. Am reuşit să mă cunosc, să mă descopăr, să fiu înconjurată de oameni din industria filmului, să-mi doresc să învăţ cât mai mult în ceea ce priveşte actoria, să-mi depăşesc limitele. Iar în plan spiritual, să mă apropii şi să-L iubesc pe Dumnezeu!

Legat de filme, unde te vom putea vedea, în ce producţii din State?

Am jucat deja în câteva filme de scurt şi lung metraj, iar acum, când mă voi întoarce, în octom­brie, am luat deja castingul (e o listă scurtă pen­tru casting) pentru un rol într-un film de lung metraj, o dramă. Sper să fie totul bine. Filmările vor începe, probabil, la sfârşitul lunii noiembrie, în Los Angeles. N-am cum să vorbesc mai mult despre rol, contractul este confidenţial. Am fost şi la audiţii pentru seriale TV şi a mers destul de bine. Mi-a plăcut foarte mult şi m-aş îndrepta şi către televiziune. Oricum, este un proces de du­rată până să ajungi să joci alături de actori con­sacraţi, asta nu se întâmplă peste noapte, este o minciună dacă cineva afirmă asta. Trebuie să nu te laşi doborât de respingeri, să crezi în tine şi să fii atât de pregătit, încât, dacă mâine ţi se oferă şansa de a da casting pentru Martin Scorsese, să fii „at your best“.

Apropo de actorii mari, cam cât de aproape de ei ai ajuns, acolo, în L.A?

Foarte aproape. Te poţi întâlni oriunde în Los Angeles cu ei. Sunt nişte oameni absolut normali, merg să-şi cumpere o cafea de dimineaţă, în drum spre filmări, sau îi vezi în restaurante, la premiere de film, petreceri. Sunt nişte oameni cu o caris­mă extraordinară şi atât de simpli, încât nici nu-ţi

vine să crezi că, la o masă distanţă de tine, sunt Keanu Reeves, Eva Mendes sau Ryan Gosling.

L-ai văzut pe Gosling? Spune-ne mai multe!

L-am văzut! Doamne, ce băieţel! Haha! Dar nu mă supăr, că a făcut o alegere extraordinară, a ales-o pe Eva Mendes. Am înţeles că este şi în­sărcinată acum. Le mai văd des pe Megax Fox, pe Jessica Alba cu fetiţele ei...

Şi vezi şi cozile de paparazzi după ei?

Da, pentru că un paparazzo din L.A., dacă face o poză bună, îşi câştigă banii pentru o lună. Dacă e vorba de poze cu vedete A-list.

Ţi s-a întâmplat şi ţie să apari într-o astfel de poză, alături de Gabriel Aubry. Cum te-ai simţit să te vezi peste tot, pe net?

Nicicum. Nici nu am dat foarte mare importan­ţă acestui lucru. Eu şi Gabriel chiar suntem prie­teni, nu-i nimic de ascuns. A fost o singură poză, nimic să mă pună într-o situaţie jenantă.

Dar nu ţi-ai găsit, totuşi, dragostea în Los Angeles?

Să ştii că pentru mine momentul în care mă aflu acum, dragostea şi regăsirea mea, apropierea de Dumnezeu m-au făcut să nu fiu atât de dispe­rată din cauza faptului că nu sunt într-o relaţie sau că nu am o familie şi copii. Eu ştiu că, în mo­mentul în care se va întâmpla, familia va fi totul pentru mine şi nu voi face greşeala de a nu-i da o mare importanţă. Probabil că acum câţiva ani n-aş fi gândit la fel, eram aşa, mai flower-power.

Să înţelegem că nu ai o relaţie?

Sunt fericită. Inima mea este fericită.

Şi în această inimă fericită există un El?

Trageţi voi concluziile.

Să încercăm altfel: inima ta este încă aici, în ţară?

Inima mea este peste tot, dar, în mare parte, este cu mine. Peste tot pe unde merg.

Te poţi îndrăgosti uşor în lumea filmului? De actori, de regizori?

O, da. Dar nu ştiu dacă este neapărat o chesti­une sexuală. Eu cred că te îndrăgosteşti datorită energiei cu care voi lucraţi împreună sau a perso­najelor pe care le construiţi. Şi mi s-a întâmplat cu un coleg, la şcoala de actorie, chiar dacă, în primă fază, eu nu simţeam niciun fel de atracţie fizică faţă de el. Am avut o scenă de jucat şi multe re­petiţii pentru ea şi i-am descoperit atât de multe calităţi, încât asta m-a făcut să mă îndrăgostesc. Dar nu la modul de-a avea o relaţie, ci de a-i ad­mira alte calităţi decât cele exterioare. Şi, da, cred că se întâmplă ca actorii să se îndrăgostească în momentul în care joacă împreună, dar nu cred că-şi duc o relaţie la bun sfârşit. Cazurile sunt destul de rare. În ceea ce mă priveşte, nu cred că aş putea avea o căsnicie cu un actor.

Nici cu Ryan Gosling? Mai spune-ne cât de bine arată…

Doamne, Ryan Gosling cred că arată bine şi la 3 dimineaţa, haha! Dar şi la noi în ţară sunt nişte bărbaţi care arată foarte bine. N-o să dau nume, că, după aceea, şi-o iau în cap. (râde)

Foto: Sorin Stana, Make-up: Marina Chiorean, Stilist: Madena Pasăre, Vestimentaţie: Zara, Juicy Couture Magazin Collective, H&M, BCBGMax Azria, MulţumimPhoenix Cernica Club, Strada Ştrandului, Telefon : 0724 550 829 / 0734 349 698