Amantlâcuri sau campanii de PR?

3 mai 2011   News

Augustin era la duel. Fix ca Botezatu. Povestea cu înşelatul putea să fi fost bună dacă nu era proastă. Cei de la Can Can puteau construi bine lucrurile, dacă nu le construiau prost.

Campaniile de promovare nu le-am inventat noi. Se fac şi afară, doar că se fac mai bine. Acolo sunt oameni mai inteligenţi în a pricepe când e vorba de o ştire de presă şi când e vorba de o şmecherie de presă. Botezatu şi Drăguşanu. I-am spus-o şi lui într-un interviu. Bunicul meu avea o vorbă: frumoasă poveste şi mare minciună. Într-un sezon precedent al concursului “Dansez pentru tine”, Cătălin Botezatu cum intra la duel, cum era surprinsă asistenta TV cu fotbalistul Cristea. Cum nu mai avea subiecte Capatos, cum i se făcea rău Biancăi Drăguşanu. Şi tot aşa.

Spectaculoasă însă mi s-a părut povestea cu Mândruţă care-şi înşela soţia fix atunci când trebuia să treacă de la un personajul rigid de la ştiri, la cel vioi din monden. A făcut la noi fix ce-a făcut David Letterman la ei. Şi-a pus ochelari. Şi-a cerut scuze în direct familiei. Nu pentru că şi-ar fi înşelat soţia. Ci pentru ce urma. Băi, n-a fost unul în presă care să înţeleagă şi altceva decât ce au lăsat cei de la Can Can să se înţeleagă! Lucian Mândruţă conduce un Volvo. În filmarea aia era cu un BMW filmat bine, din mai multe unghiuri. Bine, eu mă mir de asta când toată presa a publicat o poză trucată şi penibilă cu Osama Bin Laden mort. Mulţi oameni din presă n-au raţiune. Sunt intraţi într-o ritmicitate tâmpă de dactilografi. Ce le dai aia publică. N-au întrebări. Sunt fericiţi că au subiecte. Îmi plac Oana Mareş şi Augustin Viziru. I-am cunoscut şi le-am admirat povestea şi felul în care şi-au construit succesul. O singură dată, într-un scop nobil, au decis, în opinia mea, să facă o şmecherie.

Participând la „Dansez pentru tine“, Augustin era la duel. Fix ca Botezatu. Povestea cu înşelatul putea să fi fost bună dacă nu era proastă. Cei de la Can Can puteau construi bine lucrurile, dacă nu le construiau prost. În filmare apare Marius Niţă cu microfonul întins spre uşa pe care urma să iasă Oana Mareş de la amant. Dar ce găseşte Marius cu cale să spună? “Stăm aici de 2 ore şi aşteptăm”. Băi fix atunci iese Oana. Vă daţi seama ce sincronizare superbă. Mai bună de atât nu poate fi decât ideea că ăla stătea cu microfonul întins spre uşă de două ore. Din povestea asta, cei de la Can Can au ieşit cu o ştire. Şi Augustin Viziru cu şansa de a părea o victimă celor ce l-au votat vineri. Sunt opiniile mele. Nu sunt certitudini. Deşi par evidente. Sub scuza că publicul de monden vrea să citească treburi simple, o mare parte a presei tabloide a ajuns aproape infantilă. Fără întrebări şi raţiune. Doar cu ştiruţe.

Mai multe