Catherine Deneuve & Marcello Mastroianni: 4 ani de amor interzis

Atât le-a trebuit ca să rămână în istoria poveştilor de iubire din lumea celebrităţilor. Patru ani în care au devenit cuplul de aur al Europei, în ciuda opreliştilor care le condamnau dragostea: fiecare era căsătorit cu altcineva!

Catherine şi Marcello şi-au trăit iubirea dincolo de orice oprelişti.

Când s-au întâlnit, în 1970, ea era încă măritată cu fotograful David Bailey – un mariaj încheiat abia doi ani mai târziu. Iar Marcello Mastroianni era însurat cu actriţa Flora Carabella. „Era toamna lui 1970, iar eu mă aflam la o cină acasă la Roman Polanski atunci când am făcut cunoştinţă cu Marcello Mastroianni“, îşi aminteşte Catherine. „Ne aflam la Londra, unde el trebuia să filmeze ultimele scene ale unui film. Rolul respectiv îi cerea să fie ras în cap, aşa că nu l-am recunoscut din prima. Meseria ne-a apropiat apoi. Chiar de la primul film făcut împreună, Ça n’arrive qu’aux autres, în regia lui Nadine Trintignant. Am început să filmăm pe 4 ianuarie 1971. Echipa era foarte redusă. Aveam la dispoziţie o maşină, un operator şi un inginer de sunet. Nadine filma sau conducea. Marcello striga «Atenţie, motor!». Când filmul s-a terminat, Marcello a rămas în viaţa mea“, povesteşte actriţa. Curând, cu toate opreliştile ce stăteau în calea iubirii lor, cei doi aveau să devină cuplul de aur al Europei. Căci ce împreunare magnifică între un brunet, cel mai mare star al Italiei, şi o blondă, regina cinematografiei franceze. Latino loverul (ştampilă pe care o ura, dar cu care se alesese după La Dolce Vita) avea 47 de ani, iar franţuzoaica, 28. Nimic special pentru Catherine, care părea programată genetic să încalce regulile. O făcuse încă de la 17 ani, când fugise cu regizorul Roger Vadim…. Iar într-o Franţă a anilor ’60, era total inacceptabil ca o adolescentă să fugă cu un bărbat de două ori mai în vârstă decât ea şi să facă un copil cu el (Christian Vadim, venit pe lume în 1963), fără a fi căsătoriţi! Aşadar, n-a fost de mirare că atunci când s-a îndrăgostit nebuneşte de Marcello, lui Catherine nu i s-a părut a fi vreo piedică faptul că era însurat… Mai mult, pasiunea lor a luat proporţii şi datorită faptului că se înţelegeau atât de bine pe platourile de filmare. După Ça n’arrive qu’aux autres, au urmat alte trei pelicule făcute împreună: Liza (1972), L’Événement le plus important depuis que l’homme a marché sur la Lune (1973) şi Touche pas à la femme blanche (1974). „Mi-a plăcut la Mastroianni că era un băiat din altă epocă. Unul care nu uitase de copilul din el. Şi care mai ales nu-l ascundea. Oamenii îl iubeau inimaginabil de mult. Chiar şi cei care nu-l cunoşteau personal. Pur şi simplu avea forţa de-a declanşa tandreţea marelui public. Şi degaja atâta bunătate, un alt lucru extrem de rar“, spune nostalgică Deneuve. „Divorţează dacă vrei!“, i-a şoptit Flora Carabella infidelului ei soţ. Cu toate astea, Marcello nu asta voia. El şi Flora trăiau deja separaţi de destul timp, iar legea care autoriza divorţul în Italia abia fusese adoptată, dar Flora era femeia lui în faţa lui Dumnezeu de peste 20 de ani. E adevărat, nu mai exista pasiune între ei de multă vreme, dar îi lega încă o tandră prietenie. Flora era mama fiicei lui, Barbara, şi femeia care îi furase cândva inima pe băncile unui curs de artă dramatică la Roma. Şi când acest şarmant nonşalant, de o frumuseţe magnetică, a sucombat în faţa partenelor lui de pe ecran (Giulietta Masina, Anita Ekberg, Anouk Aimée, Ursula Andress), Flora a ştiut să-i găsească mereu scuze. Căci Marcello făcea parte dintre bărbaţii care se lăsau seduşi, dar şi părăsiţi în egală măsură. Iar Flora a înţeles foarte devreme că soţul ei era mereu în căutare de altceva… „Fizic, sunt incapabil să fiu fidel“, decreta el. Iar regizorul Luchino Visconti, cunoscându-l, i-a dat Florei un sfat: „Acceptă-l aşa cum este, se va întoarce mereu la tine!“. De data aceasta, însă, lucrurile păreau să stea altfel. Femeia care apăruse în viaţa lui i-a furat liniştea Florei. Marcello urma să devină…. din nou tată. Catherine Deneuve era însărcinată cu el. Fiica lor, Chiara Mastroianni, a venit pe lume la clinica Spontini din Paris, pe 28 mai 1972. „Lui Marcello îi datorez cel de-al doilea copil al meu. Mi-am dorit din tot sufletul ca al doilea copil al meu să fie conceput cu Marcello“, a spus, în 1976, în Le Soir Illustré, Catherine. Iar ca glaciala franţuzoaică să admită asta, e ceva… „El a trebuit să fie omul care să-mi extindă acest lucru atât de preţios, fundamental, de care nu voi înceta niciodată să am nevoie: familia!“. Doi ani mai târziu, însă, Catherine decidea să rupă relaţia. Aţi zice pentru că ajunsese la capătul puterilor şi n-a mai suportat să fie cealaltă femeie şi să lupte ca să-l determine să divorţeze pentru a se căsători ea cu el? Catherine susţine, plină de orgoliu, altceva. „Viaţa noastră împreună s-a soldat cu un eşec. Iar mie nu-mi plac eşecurile, ci relaţiile care îţi lasă posibilitatea de a pleca atunci când nu mai eşti fericit“, descrie Deneuve despărţirea lor. Aparent cinic, dar atât de laconic ca atunci când nu vrei să izbucneşti în plâns. Datorită micuţei Chiara, pe care o adorau, au continuat, însă, să fie apropiaţi. „Catherine rămâne mama celei mai tinere fiice ale mele, Chiara. Iar noi doi am rămas cei mai buni prieteni din lume. Chiar acum câteva zile, am fost împreună în vizită la preşedintele Portugaliei, Mario Soares“, povestea Marcello însuşi, în revista franceză Gala, în 1995 – cu un an înainte de a muri. Acel an 1995 avea să fie şi cel în care cei doi îndrăgostiţi nebuni de altădată aveau să se reunească – pentru ultima oară – pe platourile de filmare, pentru comedia franceză Les cent et une nuits de Simon Cinéma, cu o distribuţie de zile mari, din care au mai făcut parte Jean-Paul Belmondo, Alain Delon, Robert De Niro, Gerard Depardieu.

Catherine are o relaţie apropiată cu fiica ei, Chiara.

Cu ochii maturi de acum, fiica lor priveşte în urmă, amintindu-şi de vremurile când pleca la Roma să-şi viziteze tatăl, iar de la aeroport era dusă direct la studiourile Cinecittá, unde Mastroianni filma şi unde ea descoperea o lume fascinantă. „De câte ori mă vedea, tata voia să dea o petrecere. Îmi zicea: «Ai ajuns, ce bine, să dăm o petrecere!» A doua seară: «Eşti aici, ce bine, să dăm o petrecere!» A treia seară: «Pleci? Să dăm un party de despărţire până data viitoare…» La fel a făcut şi când l-am anunţat că vreau să mă fac actriţă. S-a bucurat de parcă i-aş fi spus că vreau să preiau restaurantul care era afacerea noastră de familie.“ Apropiată a fost şi de mama ei, care a susţinut- o la fel de mult în lumea filmului. De altfel, mama şi fiica joacă în filme împreună, aşa cum a fost Beloved, din 2012. Luaţi împreună, însă, Catherine şi Marcello au rămas un dulce mister pentru Chiara. «Când oamenii mă întreabă despre mama şi tata, eu le spun că oricum toată lumea crede că îi cunoaşte mai bine decât mine. Au pornit pe drumuri separate când eu aveam doar doi ani, aşa că nu am amintiri despre ei ca un cuplu. Nu i-am văzut niciodată sărutându-se - decât în filme», povestea acum patru ani Chiara. Ce-i drept, i-a văzut făcând în filme chiar lucruri imposibile în lumea reală, cum ar fi povestea din L’événement le plus important…, în care Deneuve şi Mastroianni sunt un cuplu obişnuit, până în momentul în care el descoperă că e însărcinat şi devine o senzaţie a lumii medicale. «Imaginaţi-vă: nu-ţi vezi niciodată părinţii împreună, apoi îi vezi făcând asta?! Nici măcar nu e un film foarte bun, dar pe mine una m-a marcat. Şi uite cum a devenit viaţa mea una psihedelică! Nici măcar n-am nevoie de halucinogene: genele mele sunt de-ajuns», mărturisea cu umor Chiara.

În această poveste, s-ar zice că Flora Carabella, cea care a urmat sfatul lui Visconti, a câştigat, rămânându-i alături lui Marcello până la moartea lui, în 1996. Şi totuşi, cei doar patru ani de pasiune cu Catherine au rămas, dincolo de orice verighete, în panteonul iubirilor celebre. Poate dacă el ar fi avut curajul s-o lase pe Flora pentru năvalnica şi nesupusa Catherine…

Dar Marcello s-a temut să facă acest pas, ştiind cât de independentă era Deneuve. Ea, pe de altă parte, a fost atât de orgolioasă, încât nu i-a cerut niciodată insistent lui Marcello să divorţeze. Asta ar fi trebuit s-o facă el singur dacă o simţea… „Sunt mândră de mama că e aşa. A fost o rebelă, atât în filme, cât şi în realitate. A avut multe vieţi înainte ca eu să vin pe lume, despre care nici nu vreau să ştiu totul. Tata, pe de altă parte, a făcut şi el filme îndrăzneţe. Îmi povestea cum catolicii înveteraţi aruncau cu roşii în el după La Dolce Vita… În schimb, în viaţa reală, n-a fost la fel de îndrăzneţ. Ţipa la mine când mă machiam prea tare ori când veneam acasă după 12 noaptea. El a fost extrem de modern în alegerile lui ca artist, nu şi ca tată sau iubit“, concluzionează extrem de interesant Chiara.

Foto: Getty Images