Cine a fost Flavia Bălescu-Coposu şi cât de apropiată a fost de Familia Regală, care i-a adus un ultim omagiu
Una dintre surorile fostului lider al Partidului Ţărănesc Creştin Democrat şi fondatoare a Fundaţiei Corneliu Coposu a încetat din viaţă la vârsta de 96 de ani.
Flavia Bălescu-Coposu, sora mai mică a lui Corneliu Coposu şi vicepreşedinte al Fundaţiei Corneliu Coposu, a fost condusă pe ultimul drum, primind un omagiu şi din partea Familiei Regale, care a depus flori şi lumânări la capela Cimitirului Bellu.
Un astfel de gest trădează o legătură specială între Flavia Bălescu-Coposu şi Majestatea Sa Margareta, care au rămas în relaţii strânse şi după moartea regretatului om politic Corneliu Coposu, în noiembrie 1995. De altfel, atât Flavia, cât şi cealaltă soră a lui Corneliu Coposu, Rodica, erau apropiate ale Casei Regale. Şi chiar dacă cele două l-au cunoscut pe Regele Mihai abia după 1990, alături de fratele lor, Rodica şi Flavia Coposu, fiind născuţi în România monarhistă, au trăit pe viu marile evenimente din viaţa fostului suveran: urcarea pe tron, abdicarea forţată şi reîntoarcerea în ţară, după zeci de ani de pribegie.
Flavia Coposu s-a născut la 10 ani după fratele său, Corneliu, chiar de Sfântul Nicolae (6 decembrie 1924), în Bobota, Sălaj, într-o familie de preoţi şi protopopi greco-catolici, cu rădăcini în familiile nobile româneşti transilvănene Ancean de Ciolt şi Vaida de Glod şi înrudită cu personalităţi marcante ale istoriei Transilvaniei, precum Simion Bărnuţiu şi Alexandru Vaida-Voevod.
Ea era cea mai mică dintre cei trei copii şi a fost botezată Flavia Lucia Terezia. După primii ani de şcoală ai Flaviei, familia a fost obligată să se mute la Coşlariu (jud. Alba), unde tatăl, părintele protopop Valentin Coposu a mai păstorit doar un an, decedând în 1941.
Flavia şi-a continuat studiile la liceul din Blaj, după care s-a înscris la Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti. Din păcate, la terminarea facultăţii, nu s-a putut angaja din cauza "renumelui" fratelui său - Corneliu Coposu era jurnalist, activist al Partidului Ţărănist şi şef de cabinet al lui Iuliu Maniu, persectutat şi apoi arestat de comunişti (a fost ţinut din 1947 până în 1956 în arest preventiv, fără a fi judecat, în ceea ce s-a numit Înscenarea de la Tămădău), închis alţi 17 ani în cele mai grele închisori şi urmărit permanent de Securitate, până în 1989, la Revoluţie.
După o slujbă măruntă ca zilieră la Statistică, la recensământul agricol, Flavia Coposu a fost angajată pe un şantier la o fabrică de construcţii la Canalul Dunăre-Marea Neagră, unde lucrau şi deţinuţi politici, printre care era şi fratele său, Corneliu Coposu. Ulterior a fost contabil la o întreprindere din cadrul Ministerului Construcţiilor de Maşini şi, în cele din urmă, a lucrat ca economist la Ministerul Energiei.
Poate una dintre puţinele sale bucurii din acei ani a fost căsătoria cu Constantin Bălescu, din 14 februarie 1960 (culmea, de Valentine's Day).
După 1989, atât Flavia Coposu-Bălescu, cât şi Rodica Coposu i-au stat alături fratelui lor, în eforturile de democratizare a României, prin reînfiinţarea Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat. Iar Corneliu Coposu, ca fidel susţinător al monarhiei, a militat constant pentru readucerea Regelui Mihai pe tronul României.
Iată ce spunea Corneliu Coposu pe 10 mai 1995, când Regele Mihai se lupta încă cu autorităţile regimului Iliescu pentru a putea reveni în ţară: “Credinţa mea sinceră, pe care o am de când eram mic şi cu care voi trece pe lumea cealaltă, este că democraţia şi normalizarea în ţara românească se va face numai odată cu restaurarea monarhiei. Îndreptăm un gând loial către devotatul nostru Rege, care suferă alături de noi şi care se gândeşte zilnic la viitorul României. Trăiască Regele!”.
După moartea lui Corneliu Coposu, din noiembrie 1995, la funeraliile căruia au participat şi Regina Ana şi fiica cea mare a acesteia, Principesa Margareta, iar Regele Mihai a transmis un mesaj public, surorile Coposu au înfiinţat, în iulie 1996, Fundaţia Corneliu Coposu, cu scopul perpetuării princiipilor creştin-democrate în care fratele lor a crezut mereu.
După Revoluţie, familia Coposu a avut mai multe întâlniri cu Familia Regală. În 2009, cele două surori au fost decorate de către Majestatea Sa Regele Mihai I al României cu decoraţia „Crucea Casei Regale a României“. Iar în anul 2014, Familia Regală a comemorat centenarul naşterii lui Corneliu Coposu la Palatul Elisabeta, în prezenţa lor.
Anul acesta, pe 8 septembrie, chiar de Naşterea Sfintei Marii, Flavia Bălescu-Coposu s-a stins din viaţă la vârsta de 96 de ani. Familia Regală a resimţit-o ca pe o pierdere personală şi, după un mesaj public adresat in memoriam, Majestatea Sa Margareta şi Principele Radu au mers cu flori şi lumânări la capela Cimitirului Bellu, unde a fost depus sicriul cu trupul neînsufleţit. Alături de familie, cuplul regal a păstrat un moment de reculegere.
Foto: Daniel Angelescu/Casa Regală