Cum şi-i amintea Tamara Buciuceanu pe... elevii ei din filmul "Liceenii"?

„Ani de liceu, cu emoţii la română...“ Cine n-a fredonat celebrele versuri şi cine n-a văzut măcar o scenă din filmul a cărui popularitate a rezistat un sfert de secol?

Revista OK! i-a reunit pentru voi, în urmă cu cinci ani, pe Tamara, Oana, Cesonia, Ştefan şi Mihai, eroii din filmul Liceenii. Textul de mai jos este aşa cum a apărut în 2011, în revista OK!, ocazie cu care am rugat-o pe actriţa dispărută astăzi dintre noi să şi-i amintească pe… elevii ei din Liceenii aşa cum erau ei la filmări.

Părerea lui Isoscel

Ştefan Bănică Jr.

„Era foarte tânăr, ca şi acum, foarte jucăuş, însă atent întotdeauna la filmare, punctual. Ceea ce mi-a plăcut foarte mult la copiii ăştia este că au fost foarte punctuali. Când li se spunea, se filma bine. Nu m-a supărat nimeni niciodată. Poate doar când stăteau într-un colţ şi ziceau: «Mai repede, mai repede!».“

Oana Sârbu

„Era foarte cuminte, foarte atentă la ce se întâmpla şi mă întreba: «E bine ce am spus acolo?». Îi ziceam: «Da, e foarte bine!».“

Mihai Constantin

„Glumeţ, ca de obicei. Rolul era cam ca felul lui. Era şi el, tot aşa, foarte dedicat, pentru că el este, într-adevăr, un profesionist, în sensul că îşi vede de treabă, vine cu rolurile învăţate de-acasă.“

Cesonia Postelnicu

„Era cea mai curtată de toţi băieţii, pentru că era frumuşică, ca şi acum. Dar tot aşa, foarte atentă, îşi dorea să iasă bine momentul.“

Nicolae Corjos

„D-asta a ieşit aşa frumos filmul, pentru că noi am crezut în regizor. Nu era nimic «Trebuie scrie aşa şi trebuie numai aşa spus». Corjos nu a spus niciodată «Nu». A spus: «Dacă consideraţi că vă e în avantaj, chiar vă rog să puneţi în plus o replică sau un gest!».“