Drama actriței Anca Sigartău: „Am vrut să renunț la viață. Doi ani mi-a fost foarte rău”

Anca Sigartău este mai mult decât o actriță cu o carieră solidă. Este o poveste de supraviețuire. Iar rolul ei din „Ana” se pliază perfect pe puterea ei de a rămâne în picioare, chiar și atunci când viața a îngenuncheat-o.

În serialul „Ana, Mi-ai fost scrisă în ADN”, difuzat de Antena 1, Anca Sigartău interpretează un rol care pare croit special pentru sensibilitatea ei: o mamă prinsă între vinovății, tăceri și un trecut care nu se lasă uitat. Personajul ei, Lena, are o fragilitate care se simte în fiecare privire, în fiecare ezitare, în fiecare replică rostită cu o sinceritate care nu poate fi jucată. Poate pentru că, dincolo de cameră, Anca Sigartău știe prea bine ce înseamnă să porți în tine o poveste grea.

În podcastul realizat de Liana Stanciu, actrița a vorbit cu o deschidere rară despre momentele care i-au schimbat viața. A povestit despre începuturile în teatru, despre întâlnirile care i-au modelat destinul, dar și despre lupta cu boala - o luptă care i-a pus la încercare nu doar trupul, ci și credința în sensul propriei existențe. 

Referitor la boala sa, actrița a spus că „Am avut un diagnostic foarte urât, e adevărat, la care trăiești un an de zile, așa era la momentul respectiv. Am avut Mola hidatiformă, care determină, într-adevăr, apariția tumorilor sub formă de strugure. E destul de rar. Eu l-am avut. Într-adevăr, am fost rău... Într-adevăr, am făcut citostatice. Într-adevăr, pe citostatice, tumora respectivă a crescut, ăsta este un adevăr. Mi-era rău, aveam 28 de ani și doi copii și au fost 2 ani în care mi-a fost foarte rău. Și trebuia să fiu pe picioare, deși eram în spital. Și, în afară de Luminița Gheorghiu, care mi-era prietena cea mai bună, nici măcar părinții nu știau prin ce trec. Mama, tata nu au știut, au aflat după aceea, când s-a vorbit”, mărturisește ea, într-unul dintre cele mai emoționante episoade ale seriei „Magic Life”.

Cancerul a venit în viața ei ca un verdict nedrept, într-un moment în care cariera părea să curgă firesc. A urmat tratamente, incertitudini, nopți lungi și o tăcere pe care doar cei care au trecut printr-o astfel de încercare o pot înțelege. Dar Anca Sigartău a ales să lupte. A ales să creadă. A ales să rămână. Iar astăzi vorbește despre acea perioadă cu o liniște care nu ascunde durerea, ci o transformă în înțelepciune. „Sigur că te gândești la copii... Eu m-am gândit la copii. Dar la un moment dat, am încetat să mă gândesc la copii, pentru că am spus: „E cu siguranță un plan și am văzut atâția copii cu părinți alături de care s-a ales praful și am văzut copii singuri de care Dumnezeu a avut grijă și au reușit” - și asta era pentru mine era cel mai important, ca Dumnezeu să aibă grijă de copiii mei. Dacă mă rugam, nu mă rugam pentru sănătatea mea, eu mă rugam, așa cum mă rog și acum, ca Dumnezeu să le fie alături. Și, de fapt, Dumnezeu ne e alături, noi nu prea suntem alături de Dumnezeu.”

„Am avut momente în am vrut să renunț la viață”

„Am avut momente în am vrut să renunț la viață… Au fost și la 20, au fost și când era să fiu dată afară din casă... Erau momente în care nu înțelegeam ce mi se întâmplă... Mă duceam la teatru, mă urcam pe scenă, eram aplaudată și se zicea: „Vai, Anca Sigartău, uite ce bine e!” și eu mă duceam acasă și nu știam ce o să mi se întâmple, nu aveam bani, nu puteam să deschid gura, ca să nu cumva să explodeze știrea asta în stradă”

În fața microfonului, vocea ei are o căldură care te face să uiți că în spatele zâmbetului se află un om care a cunoscut limitele fragilității. Vorbește despre familie, despre rolul de bunică, despre copilărie, despre credință și despre felul în care viața îți poate deschide drumuri la care nu te-ai gândit niciodată.

„Copiii mei, după ce au văzut prin ce am trecut, nu le-a mai trebuit. (mediu artistic, n.r.) Sonia este pe comunicare, Teo a făcut tehnică dentară, deși el era foarte talentat în zona artistică, dar nu profesează, pentru că tatăl lui are afaceri și lucrează cu tatăl lui”, spune azi actrița despre copiii săi.

„Viața mea e în funcție de sfânta Liturghia de duminică și în funcție de cum aleg eu să-mi mobilez mintea și să-mi fac lumea. Adică pot să citesc un Llosa sau un Marquez sau să mă uit la un film frumos și, după ce citești, lumea e frumoasă, nu mai ai cum să spui că ți-e greu. Deci lumea mea este în această zonă. Pentru serial, îi mulțumesc doamnei Ruxandra Ion, oamenilor și echipei extraordinare pe care am întâlnit-o și experienței. Dar rămâne o experiență. Nu mă voi duce în Cer cu rolul sau cu diplomele pe care le am, dar mă duc cu inimile pe care le-am atins și pentru asta, când mă duc acolo, indiferent de ce ar fi, încerc să-mi fac cât mai bine treaba.”

Află mai multe despre actrița Anca Sigartău din podcastul realizat de Liana Stanciu:

FOTO: capturi de ecran