Maia Sandu, prima femeie preşedinte din istoria Republicii Moldova. Vine dintr-o familie cu trei preoţi şi a lucrat la Washington

16 noiembrie 2020   News

Maia Sandu a devenit, la 48 de ani, prima femeie preşedinte din istoria Republicii Moldova

Are trei diplome de studii economice şi administrare publică - una fiind obţintă la Harvard, vorbeşte rusa, spaniola şi engleza şi a lucrat la Banca Mondială de la Washington, unde câştiga 10.000 de dolari pe lună. Acolo, Maia Sandu a activat între 2010 şi 2012 în postul de consilier al unuia dintre directorii executivi ai băncii. Deşi un astfel de job nu este uşor de obţinut, ea a lăsat Washingtonul în urmă şi s-a întors acasă, pentru a se implica în politică. Între 2012 şi 2015 a fost Ministru al Educaţiei  - provocând schimbări care nu au rămas fără ecou. Scurtarea vacanţelor şi introducerea camerelor de supraveghere la Bacalaureat au fost măsuri care au produs un val de critici şi proteste de stradă. Anul următor, în 2016 Maia Sandu a candidat prima dată la preşedinţia Republicii Moldova, dar a fost învinsă de candidatul pro-rus Igor Dodon. Tot ea a fost anul trecut motivul unei crize politice peste Prut: pe 8 iunie 2019 a fost numită premier al Republicii Moldova, fiind, însă, contestată vehement de socialişti pe toate căile şi cu toate pârghiile posibile. În aceeaşi zi Curtea Constituţională a declarat numirea ei drept neconstituţională. Guvernul Maia Sandu a rămas însă la putere câteva luni, până în noiembrie, când a fost demis printr-o moţiune de cenzură a deputaţilor socialişti.

Şi iat-o acum pe candidata pro-europeană revenind la alegerile prezidenţiale - în care s-a angrenat cu o campanie axată pe lupta anticorupţie, dar şi cu mesaje puternice penstru diaspora, fapt care, spun comentatorii politici, a ajutat-o decisiv. Pentru că voturile din diaspora au contat enorm, iar rezultatul alegerilor este semnalul clar al Republicii Moldova că îşi doreşte să fie parte din Europa. Asta în vreme ce perdantul pro-rus Igor Dodon a atacat diaspora în numeroase rânduri. Preşedintele Klaus Iohannis a fost primul şef de stat care a felicitat-o pe Maia Sandu pentru victoria obţinută, acesta urmând să plece într-o vizită oficială la Chişinău după ce Maia Sandu îşi va prelua mandatul.

Una dintre criticile primite de Maia Sandu de-a lungul carierei sale politice a fost faptul că nu este căsătorită şi nu are copii - un punct considerat slab şi pe vremea când a fost ministru al educaţiei şi când i s-a reproşat că a luat măsuri dure pentru că nu înţelege copiii, nefiind mamă. În replică, Maia şi-a prezentat, la un moment dat, familia, povestind: "De când am devenit persoană publică şi mai ales de când am venit în politică, mulţi oameni se întreabă cine este familia mea. De ce nu vorbesc despre familia mea? Ştiind câtă duşmănie este în politica moldovenească, este firesc să vrei să-ţi protejezi oamenii dragi, să-ţi protejezi familia şi să încerci să-i ţii departe de lumina camerelor. Dar înţeleg şi curiozitatea celor care vor totuşi să ştie de unde vin eu, din ce familie, ce fel de oameni sunt părinţii, bunicii mei. Eu vin dintr-o familie mare şi prietenoasă, cum sunt tare multe familii din Republica Moldova", a spus Maia Sandu, care a povestit că a avut o copilărie fericită. "Şi mama, şi tata nu doar aveau grijă de mine şi de sora mea, dar reuşeau să se joace cu noi, atunci când lucrul ăsta nu era la modă". Cu altă ocazie, Maia Sandu şi-a amintit şi cum bunicii ei au reuşit să scape de deportările staliniste din 6-7 iulie 1949 doar pentru că s-au ascuns în pădure. "Noi avem în familie trei preoţi, avem dascăli. Noi am fost crescuţi cu frica lui Dumnezeu", a spus mătuşa Maiei Sandu, din partea mamei. 

Foto: Instagram

Mai multe