OK! Sport Icon! Totul despre Usain Bolt: Fast & Furious

Numele lui este Bolt, Fulgerul Bolt. Şi nu, nu vorbim doar despre cel mai rapid om din lume. Este omul recordurilor, ne-am convins de asta, dar este şi cel mai exotic, exuberant şi viu personaj din lumea sportului, un spirit colorat precum

Curriculum vitae

Data naşterii: 21 august 1986

Loculnaşterii: Sherwood Content, Jamaica

Înălţime: 1,96 m

Greutate: 94 kg

Recorduri mondiale: 100 m/9.58 secunde

200 m/19.19 secunde

Numele lui este Bolt, Fulgerul Bolt. Şi nu, nu vorbim doar despre cel mai rapid om din lume. Este omul recordurilor, ne-am convins de asta, dar este şi cel mai exotic, exuberant şi viu personaj din lumea sportului, un spirit colorat precum plaiurile natale jamaicane.

Căci dacă sprinterii cu care concurează el în probe­le de viteză par creaţi după manualul atletului de­săvârşit, Usain, de la înălţimea lui de baschetbalist, pare că-şi mişcă picioarele lungi, de felină, pe ritmuri de reggae, dansând mai degrabă şi nu alergând. Un atlet indisciplinat, care-şi scoate din minţi adversarii cu „figurile“ lui de dinainte de curse, dar pe care, dacă judeci la rece, n-ai cum să nu-l înţelegi: este un veşnic adolescent în corp de bărbat.

De ce este jamaicanul o legendă, deşi încă în activi­tate, vă lămurim imediat: este singurul, dar singurul sprinter care deţine recordurile mondiale atât la pro­ba de 100 m, cât şi la cea de 200 şi primul atlet care a reuşit să câştige tot ce se poate câştiga la două ediţii consecutive ale Olimpiadelor. A, şi aceste recorduri mondiale la cele mai rapide probe din atletism le-a bă­tut de două ori. E aproape amuzant să vezi o cursă ca­re-l are pe Usain în prim-plan, cu adversarii lui dându-şi sufletul pe pistă, dar lăsaţi în urmă de lunganul zâmbăreţ, cu o uşurinţă demnă de Cartea Recordurilor. Dar de unde vine acest fenomen? Din ţinutul rastafari, însorita Jamaică, acolo unde, pe 21 august 1986, viitorul „fulger“ vedea lumina zilei în orăşelul Sherwood Content, în familia lui Wellesley şi Jennifer Bolt. Usain St. Leo Bolt, pe numele lui întreg, mai are un frate, Sadiki, şi o soră, Sherine. Un frate despre care Usain spune că este foarte… lent, semn că genele nu lucrează de multe ori eficient.

Părinţii atletului, o mamă adventistă şi un tată riguros, care mai avea doi copii cu alte două femei, deţineau un magazin ali­mentar în acel orăşel, iar Bolt îşi petrecea timpul jucând crichet şi fotbal pe străzi, mărturisind că, pe-atunci, „nu se gândea decât la sport“. De fapt, băiatul nu putea sta locului, iar părinţii, îngrijoraţi, l-au dus la doctor. „Eram extrem de agitat, mă căţă­ram pe orice. Mama spunea că ceva nu este în regulă cu mine, dar doctorul i-a spus că sunt doar hiperactiv“, îşi aminteşte Usain.

Numai că jamaicanul se concentra pe sportul nepotrivit, chiar şi în anii de liceu jucând în echipa de crichet, până în mo­mentul în care antrenorul său a observat viteza cu care Usain se deplasează pe teren şi l-a sfătuit să se orienteze spre atletism. Dar Bolt era Bolt şi nu lua, pe atunci, nimic în serios. Însă nesupunerea lui a atins cote intolera­bile la jocurile caraibene din 2001 când, în loc să se pregătească pentru finalele la proba de 200 de metri, s-a ascuns în spatele unei dube. Numai el ştie de ce… Până la urmă, omul care aleargă 100 de metri în 9.58 de secunde este celebru pentru lenea sa. La doar 15 ani, Usain ajunsese deja la înălţimea de 1,96 m şi ară­ta ca un uriaş printre ceilalţi sprinteri. Era prin anii în care devenea cel mai tânăr campion mondial de juniori la proba de 200 de metri, învingând băieţi cu patru ani mai mari decât el, iar presiunea celor de-aca­să şi-a pus cuvântul asupra comportamentului său. S-a încălţat greşit, cu adidasul stâng în piciorul drept. N-a şi alergat aşa, bineînţeles.

Bolt începea să devină un idol pentru jamaicani. Cum răspundea el? Cu dezinteres faţă de cariera lui atletică, preferând, în schimb, viaţa de noapte din King­ston, alimentaţia de tip fast food şi antrenamentele de… baschet. Deşi în multe interviuri avea să recunoască că-şi merită coroana de cel mai leneş atlet, multă vreme jamaicanul a negat aceste acuze, susţinând că nimeni nu ştie cât a muncit pentru a ajunge unde este. Şi bănu­im că are dreptate, nu prea l-a văzut nimeni… muncind. „Da, aş ieşi în oraş în fiecare noapte. Dar nu mă îmbăt niciodată. Asta nu fac“, avea să puncteze, mai târziu, atletul. Dar cine le-a închis gura tuturor criticilor la Jo­curile Olimpice din Beijing, în 2008, atunci când a do­borât nu unul, ci două recorduri mondiale, în probele de 100 şi 200 de metri? La 100 de metri, timpul lui a fost de 9.69 secunde, dar asta doar pentru că năbădăiosul sprinter a încetinit înainte de finish pentru a sărbători victoria. Şi nici şireturile de la adidaşi nu-i erau legate. Şi probabil că-l mai durea şi burta, avea un picior be­teag, îi intrase ceva în ochi şi se oprise să dea şi-un au­tograf… „Am încetinit cu mult înainte de linia de sosire şi nu eram deloc obosit. Puteam să mă întorc la start şi să alerg din nou, la fel de tare“, spune jamaicanul plin de el, în autobiografia lui, „Usain Bolt 9.58“.

Evident că o astfel de discrepanţă între Usain şi ad­versarii lui nu putea ridica semne de întrebare, mai ales că vorbim de un sport în care dopajul aproa­pe că este oficializat. Răspunsul antrenorului lui Bolt, Glen Mills, a fost scurt şi cuprin­zător: „Îl puteţi testa oricând, în orice zi, în orice parte a corpului. Nu-i place nici măcar să ia vitamine“. Şi dacă vorbim de recorduri, să continuăm cu ele, căci, un an mai târziu, Fulgerul le-a doborât din nou. Se întâmpla la Campionatul mondial de atletism din Berlin, acolo unde Bolt stabilea doi timpi fenome­nali: cel de 9.58 secunde la proba de 100 de metri şi de 19.19 secunde la cea de 200. „Oa­menii tot spun despre mine că sunt o legendă, dar nu sunt. Cel puţin nu până nu-mi apăr ti­tlurile olimpice. Când se va întâmpla asta voi decide că sunt o legendă“, spunea Usain înain­tea Jocurilor Olimpice de la Londra, din 2012. Şi-a apărat titlurile? Aveţi dreptul la o singură încercare! Da, evident că da, iar jamaicanul te­ribil a devenit primul om din istoria sprintului care a câştigat probele de 100 şi 200 de metri la două Olimpiade consecutive. Le-a sărbăto­rit, desigur, în stilul consacrat: după ce a trecut linia de sosire, a făcut cinci flotări, câte una pentru fiecare titlu olimpic (plus cele câştigate cu ştafeta ţării sale!).

Şi cine ştie ce surprize ne va rezerva Usa­in la Jocurile de la Rio de Janeiro, din 2016, acolo unde sportivul de 28 de ani şi-a propus să se mai fotografieze o dată cu tabela pe care este marcat un nou record mondial. Apoi, în 2017, se va retrage. Şi va încerca că joace fotbal, pen­tru Manchester United mai exact… „Vreau neapărat să cobor sub 19 secunde în proba de 200 de metri, înainte de asta“, a mărturisit jamaicanul, iar noi suntem siguri că Bolt va părăsi scena atletismului aşa cum a fost mai mereu: imbatabil. Însă vom pierde cea mai exuberantă personalitate a sportului mondial, pe acest Bob Marley al sprintului, care pare că aleargă şi dansează în acelaşi timp…

Lumea lui Bolt: Reggae Nights

Pe cât de rapid este pe pista de atletism, pe atât de relaxat şi domol îşi trăieşte viaţa extrasportivă. Ca orice jamaican care se respectă, Usain respiră muzică şi dans prin toţi porii, ba, mai mult, se pricepe să şi mixeze muzică reggae. Dar cu fetele cum stă? Suntem siguri că-n Jamaica natală fiecare suflare feminină ar fi onorată să fie cucerită de zeul atletismului. Iar filosofia lui în materie de relaţii este cât se poate de simplă: „Nu vrei să te căsătoreşti cât eşti tânăr. Mai ales dacă eşti faimos. Fetele se vor arunca la picioarele tale!“ Numai că cea mai recentă iubită oficială a lui Usain, britanica Megan Edwards, de 22 de ani, a fost ea cea care a pus punct relaţiei cu sportivul, din cauză că stăteau foarte mult despărţiţi. Dar Usain n-a dus niciodată lipsă de admiratoare, nici atunci când participa la cele mai importante competiţii sportive. Ne amintim cu toţii, nu-i aşa, de fotografia de la JO din Londra, când jamaicanul a fost asaltat în dormitorul propriu de trei membre ale echipei sudeze de handbal. Pretextul: blondele voiau să-l felicite pentru titlul olimpic de la 100 de metri… Acum, un Bolt mai matur spune că s-a săturat să cucerească şi să dea papucii şi că vrea ceva stabil. „Îmi caut o iubită, am ajuns la vârsta la care vreau pe cineva cu care să am un copil. Este timpul să-mi fac o familie, aş vrea trei sau patru copii“, sună anunţul matrimonial al Fulgerului.

foto: guliver/getty images/rex features/splash news, twitter