Strigătul femeilor din Iran: de la fuste mini și tunsori cool la hijab obligatoriu și represiune sexuală sub legea mullahilor

Moartea lui Khamenei a provocat emoții contradictorii: în Teheran, am putut vedea femei acoperite cu vălul islamic deplângând moartea fostului lor lider religios, în timp ce, în exil, iranience tinere cu părul lăsat liber și îmbrăcate occidental dansau pe stradă de fericire.

Diferența dintre aceste două tablouri care au circulat în social media este una extremă și vorbește cel mai bine despre situația femeilor din Iran și despre cum cele care s-au luptat pentru libertatea și drepturile lor sunt și acelea care au primit cu entuziasm vestea anihilării celui al cărui nume era sinonim cu oprimarea. 

Într-adevăr, în piețele din Teheran, numeroși iranieni s-au adunat pentru a-l jeli pe Ayatollahul Ali Khamenei, scandând și ținând pancarte cu acesta.

Însă videoclipurile distribuite pe scară largă pe rețelele de socializare au arătat și oameni sărbătorind, dansând, claxonând și aprinzând artificii după ce a apărut vestea morții liderului suprem.

Printre aceștia s-a numărat și Nazanin, în vârstă de 24 de ani, o jurnalistă din Teheran, citată de The Guardian. „Strada era plină! Mi-au curs lacrimile. Nimeni din afară nu poate înțelege ce simt acum iranienii care au fost victimele acestui criminal”, a spus ea.

„Speram – de dragul Nikei, Sarinei și Mahsei – ca vestea să fie adevărată”, a mai spus ea, referindu-se la Nika Shakarami, Sarina Esmailzadeh și Mahsa Amini, cele trei femei care au fost ucise în 2022 și au devenit simboluri ale protestelor denumite Femei, Viață, Libertate.

Femeile, cetățeni de rang inferior

Curajul acestor femei care au protestat pentru niște drepturi considerate banale în țările occidentale este cu atât mai greu de cuprins în contextul unor statistici terifiante: un raport independent al unei organizații pentru drepturile omului a arătat că, în perioada noiembrie 2024 și noiembrie 2025, cel puțin 110 femei au fost ucise în Iran.

Este pe deplin cunoscut la scară internațională că, sub regimul mullahilor, femeile din Iran sunt tratate ca cetățeni de rang inferior, ceea ce le afectează accesul la justiție și libertățile fundamentale. Iranul este guvernat ca o republică islamică în care autoritatea supremă este deținută de un Lider Suprem, așa cum a fost Ayatollahul Ali Khamenei, ucis sâmbăta trecută în urma unui raid aerian al SUA și al Israelului.

Cultura castității și a hijabului

La sfârșitul anului 2024, Amnesty International a raportat o nouă lege draconică adoptată de mullahi, care elimină și mai multe dintre drepturile femeilor, impunând pedeapsa cu moartea, biciuirea, închisoarea și alte sancțiuni severe pentru a zdrobi rezistența continuă la purtarea obligatorie a vălului islamic.

„Legea privind protejarea familiei prin promovarea culturii castității și a hijabului” a intrat în vigoare pe 13 decembrie 2024 și a impus pedeapsa cu moartea pentru activism împotriva legilor iraniene privind purtarea obligatorie a vălului.

Legea impune, de asemenea, biciuirea, amenzi exorbitante, pedepse dure cu închisoarea, interdicții de călătorie și restricții privind educația și ocuparea forței de muncă pentru femeile și fetele care sfidează legile privind purtarea obligatorie a vălului. Aceeași lege îi scutește de pedeapsă pe cei care atacă violent femeile și fetele care refuză purtarea vălului.

Organizațiile care luptă pentru drepturile femeilor au mai raportat faptul că autoritățile iraniene folosesc supraveghere electronică și camere publice pentru a găsi și sancționa femeile care nu respectă legea hijab-ul, iar agenții care supraveghează aplicarea legii au împușcat o femeie în anul 2024 pe baza acestor practici. 

În plus, Raportul World Report 2025 al Human Rights Watch menționează cazuri credibile de tortură, inclusiv sexuală, asupra femeilor arestate în urma protestelor și a sfidării așa ziselor legi ale castității.

Cazul Armita Geravand

Armita Geravand a fost o adolescentă iraniană de 16 ani, o elevă de liceu din Teheran, interesată de artă și cultură. Pe 1 octombrie 2023, Armita a intrat într-un tren de metrou din Teheran fără a purta hijab-ul obligatoriu impus de lege. Observată de agenții pentru aplicarea legii, aceasta a apărut într-o înregistrare fragmentată, difuzată de autorități, în care se vede cum Armita este scoasă inconștientă din vagon, dar nu arată clar ce s-a întâmplat în interior. 

ONG-ul Hengaw, care monitorizează abuzurile din Iran, a afirmat că Armita a fost atacată de așa-zisa poliție morală și rănită grav pentru că nu purta hijabul. După incident, Armita a fost transportată de urgență la spital în coma profundă cu traumatisme cerebrale. Ulterior, pe 28 octombrie 2023, autoritățile iraniene au raportat că Armita a murit din cauza leziunilor cerebrale suferite.

Moartea acesteia și a altor tinere ca ea, care au sfidat legea vălului obligatoriu, a declanșat protestele Woman, Life, Freedom în Iran, o mișcare care sancționează aceste încălcări grave ale drepturilor omului și ale libertăților civile.  

Foto: Profimedia, Getty Images