News

Athina Onassis – Destin à la grec

Athina Onassis – Destin à la grec

Ultima moştenitoare a magnatului Aristotel Onassis ar fi putut fi cu adevărat cea mai fericită fată din lume, dacă viaţa nu i-ar fi servit atâtea „lămâi“

La numai 26 de ani, Athina, ultima descendentă a clanului Onassis, e una dintre cele mai bogate tinere din întreaga lume. Ea este unica moştenitoare în viaţă a uluitoarei averi lăsată de bunicul ei, armatorul grec Aristotel Onassis, pe care însă nu a apucat să-l cunoască, el trecând în nefiinţă cu zece ani înainte de naşterea ei.

Intrată în posesia a aproape două miliarde de dolari, Athina ar fi fost o partidă bună pentru oricine, chiar şi pentru un prinţ moştenitor. Totuşi, ea a ales să se căsătorească pe 3 decembrie 2005, la São Paolo, cu Álvaro Alfonso de Miranda Neto (Doda), fiul unui bogat industriaş brazilian care tocmai divorţase de un manechin, Cibele Dorsa. Cu 11 ani mai în vârstă decât ea, Alvaro este călăreţ profesionist şi evoluează în concursurile de sărituri peste obstacole. El are în palmares două medalii de bronz obţinute la Jocurile Olimpice de Vară de la Atlanta şi de la Sydney şi una de argint la turneul mondial de la Monte Carlo. Athina îi împărtăşeşte pasiunea pentru echitaţie, fiind sportul ei de suflet încă din copilărie. Iar acesta este, de fapt, şi singurul domeniu în care investeşte masiv, celelalte afaceri ale familiei sale fiindu-i străine.

Şi, deşi te-ai aştepta la o apariţie ravisantă, imaginea Athinei este cu totul alta. O siluetă înaltă, o prezenţă discretă, prea rar surâzătoare, dar cu o anume clasă şi eleganţă în gesturi. Cele mai multe fotografii o surprind în costumul ei de călărie. E preferatul ei. Nu-i plac ţinutele extravagante, culorile ţipătoare şi nici bijuteriile opulente. Ba chiar, în urmă cu trei ani, ea a decis să scoată la vânzare colecţia de bijuterii a mamei sale, Christina Onassis. Coliere cu diamante, cercei, inele, toate unicate, toate spectaculoase. Colecţionarii le-au achiziţionat pentru suma de 6,8 milioane de lire sterline, de trei ori mai mult decât valoarea estimată iniţial. Singurul accesoriu pe care Athina l-a păstrat de la mama ei a fost un Rolex de aur, pe care îl poartă din timpul adolescenţei.

Mulţi şi-au pus întrebarea dacă tânăra moştenitoare avea nevoie de lichidităţi sau dacă-şi dorea doar să se rupă şi mai mult de trecutul ei nefast. Căci, deşi s-a născut sub o stea norocoasă din punct de vedere financiar, nepoata lui Onassis n-a avut o soartă prea fericită. Rămasă orfană de mamă la vârsta de trei ani, când Christina a decedat în Buenos Aires în urma unei supradoze de stupefiante, Athina a rămas în grija tatălui ei, elveţianul Thierry Roussel (cel de-al patrulea soţ al Christinei), şi a amantei lui, suedeza Marianne Gaby Landhage. Traiul ei în Elveţia, în vila din Lussy-sur-Morges, din apropiere de Lausanne, alături de ceilalţi trei copii ai tatălui ei – dintre care doi născuţi în timpul mariajului lui cu Christina – a fost apropiat de cel al unui copil normal, dar lipsit de răsfăţul cu care o obişnuise mama ei: cadouri şi jucării cu nemiluita, haine de la Dior şi Chanel, propria grădină zoologică…

Mama ei vitregă punea mai mult preţ pe educaţie şi bune maniere, astfel că Athina avea un program strict şi mergea, ca şi fraţii ei vitregi, la şcoli publice. Dar, la fel de bine, Gaby ţinea la ea ca la propria-i fiică, o încuraja să facă sport şi îi insufla dragostea pentru animale şi pentru natură. Iar când Athina şi-a exprimat dorinţa de-a avea propriul ei cal, tot Gaby a fost cea care l-a convins pe Thierry să i-l cumpere pe Arco de Valmont, care a devenit prietenul ei necuvântător.

Cu toate astea, „cea mai bogată fetiţă din lume“, aşa cum o denumeau toate ziarele, a crescut timidă şi temătoare. În permanenţă, era escortată de 12 gărzi de corp şi, la un moment dat, tatăl ei i-a indus teama că va fi răpită de oamenii celor patru greci însărcinaţi cu administrarea averii ei. În realitate, protectorii legali ai moştenirii ei nu-şi doreau decât să ducă la îndeplinire dorinţele testamentare ale mamei ei, anume ca fata să fie crescută în patria ei elenă şi după principiile bisericii ortodoxe. Dar Athina împlinise deja 14 ani şi nu ştia nicio boabă greceşte, nu vizitase insula Skorpios, proprietate a familiei Onassis, decât de două ori şi fusese crescută în spiritul religiei protestante. În plus, încurajată de tatăl său, ea declara în faţa unui tribunal de minori că simţea o mare aversiune faţă de tot ce era grecesc, chiar dacă ştia că mama ei, bunicul ei şi averea pe care o moştenea proveneau din Grecia. Care să fi fost motivul?

Stelio Papadimitriou, unul dintre administratorii fondului şi ai fundaţiei, crede că tatăl ei este vinovat pentru ruperea definitivă a legăturilor fetei cu Grecia. Mai mult, el i-a imputat lui Roussel că, în calitate de tutore şi de al cincilea administrator al averii Athinei, şi-a însuşit 150 de milioane de dolari (în plus faţă de cele şase milioane care-i reveneau anual după moartea soţiei lui din acelaşi fond), că a făcut investiţii păguboase şi că nu şi-a educat fiica astfel încât aceasta să fie capabilă să preia frâiele fundaţiei la împlinirea vârstei de 21 de ani.

Lupta dintre cele două părţi părea a se fi încheiat la majoratul Athinei. Însă moştenitoarei i-au trebuit alţi câţiva ani pentru a-şi intra în drepturi, cu preţul degradării relaţiei cu tatăl său şi cu mutarea ei definitivă în Brazilia, ţara natală a soţului ei. Acolo, departe de Europa şi de toate luptele legale, Athina duce o viaţă destul de retrasă şi fără pretenţii exagerate, în contrast cu luxul debordant în care trăia celebrul ei bunic. Fericirea ei se rezumă la bucuria de-a fi căsătorită cu omul iubit, de-a fi, la rândul ei, mama vitregă a celor doi copii ai Cibelei (care s-a sinucis anul acesta, în martie), de-a creşte cai şi de-a organiza anual o competiţie internaţională de echitaţie. Pentru ea, banii nu sunt o problemă. Sunt, în schimb, o mare povară. Una chiar mai mare decât cea a numelui pe care-l poartă. Şi asta pentru că, la vârsta ei, Athina a învăţat că banii n-aduc întotdeauna fericirea.