Royals

Cenuşăresele moderne. Cele mai bogate şi frumoase prinţese şi regine din Orientul Mijlociu

Cenuşăresele moderne. Cele mai bogate şi frumoase prinţese şi regine din Orientul Mijlociu

Sunt nişte Cenuşărese moderne, care şi-au întâlnit absolut întâmplător Prinţul şi de-atunci trăiesc ca-ntr-un basm oriental, din care nu lipsesc extravaganţele vestimentare, averile colosale, bijuteriile fabuloase, dar nici controversele şi criticile aduse chiar de propriul popor tradiţional.

 Regina Rania a Iordaniei

mămică şi o soţie care are un serviciu cât se poate de cool. Aşa s-a descris, în timpul unui interviu oferit lui Oprah Winfrey, această Jackie Kennedy a Orientului Mijlociu, o regină în adevăratul sens al cuvântului, de­ţinătoarea unei averi de câteva sute bune de milioane de dolari din cele 25 de miliarde ale familiei, cea mai frumoasă Primă Doamnă din lume (conform Harper’s Bazaar, din 2011), un style icon internaţional şi star al social media (e urmărită de peste 10 milioane de oameni pe Instagram şi Twitter şi propriul canal de You­tube). Şi tocmai această modestie a uneia din­tre cele mai cunoscute şi mai influente femei de pe pământ a făcut-o accesibilă oamenilor de rând din întreaga lume, care-o admiră oca­zional şi în ipostaze intime, alături de familia regală, pe conturile ei online. Dar regina con­soartă n-a avut dintotdeauna un trai privilegi­at, dimpotrivă.


„Rania va fi diamantul coroanei regale“, a prezis mama regelui Iordaniei despre cea care a devenit una dintre cele mai fotografiate femei din lume.

S-a născut în Kuweit, acum aproape 47 de ani, într-o familie palestiniană de clasă medie, care a pus mare preţ pe educaţie. După ab­solvirea New English School din oraşul natal, Rania s-a înscris la American University, din Cairo, unde s-a specializat în Business Admi­nistration. Imediat după terminarea studiilor, întreaga ei familie s-a mutat în Iordania (o ţară săracă, lipsită de resurse petroliere, dar paşni­că), din cauza războiului din Golf care izbuc­nise în 1991. Şi-a început apoi cariera în mar­keting, lucrând la Citibank şi ulterior la Apple. Iar, în ianuarie 1993, s-a întâmplat să dea curs unei invitaţii pe care o primise la un banchet organizat de un membru al familiei regale şi, întocmai ca Cenuşăreasa, şi-a întâlnit acolo Prinţul. Abdullah al Iordaniei a fost pe loc fas­cinat de frumoasa tânără, după cum recunoaş­te în autobiografia sa, Ultima noastră şansă: „Am rămas înmărmurit când am văzut cât de echilibrată, de elegantă şi de inteligentă era!“. Însă cel mai probabil nu şi-a făcut cunoscute sentimentele la petrecerea cu pricina sau ea a făcut pe inabordabila, pentru că cei doi n-au păstrat legătura după prima lor întâlnire, iar Abdullah a fost nevoit să o caute neîncetat pe frumoasa tânără până să mai vorbească din nou cu ea. A aflat, într-un final, unde lucra şi a sunat-o la birou ca să o invite la cină, dar Rania a refuzat politicos întâlnirea cu Prinţul, în ciu­da eforturilor lui de-a o convinge să-l accepte (i-a trimis bomboane de ciocolată şi chiar un prieten care să-i reprezinte interesele). Însă, din momentul în care ea a cedat insistenţelor lui, au mai trecut cinci luni până la nunta lor. Iar, pe 10 iunie 1993, când au devenit soţ şi soţie, niciunul dintre ei n-a ştiut că vor ajunge, într-o bună zi, să conducă ţara.


Regina Rania (aici alături de Regele Iordaniei şi de trei dintre cei patru copii ai lor) se percepe, în 80% din timp, ca o mamă obişnuită.

Chiar înainte de a-şi da ultima suflare, Re­gele Hussein şi-a schimbat succesorul şi l-a de­semnat Rege al Iordaniei pe fiul său, Abdullah al II-lea, iar Rania a devenit, în 1999, Regina con­soartă. În ciuda vârstei tinere (avea numai 28 de ani), frumoasa palestiniană şi-a luat noul rol în serios, implicându-se trup şi suflet în activităţi caritabile. Din momentul în care a devenit şi ea mamă (are patru copii, printre care se numă­ră şi Prinţul Hussein, viitorul suveran al ţării), a condus campanii şi a preluat şefia unor or­ganizaţii şi fundaţii care promovează educaţia şi sprijină femeile, într-o ţară în care şcoala a devenit obligatorie şi sănătatea este acum gra­tuită. Şi-a făcut conturi de social media şi chiar şi un canal Youtube, unde încurajează occi­dentalii să cunoască lumea arabă cu adevărat. Călătoreşte în întreaga lume, nu poartă voalul islamic din simplul motiv că nu vrea, are hob­by-uri ca oricare dintre noi (adoră să citească, să facă jogging şi să mănânce ciocolată) şi se declară o mămică obişnuită, care-şi face griji pentru soţul ei plecat mai toată ziua de-acasă şi pentru copiii ei care nu şi-au terminat încă studiile. Însă calităţile ei părinteşti sau preo­cupările filantropice sunt trecute cu vederea de jurnaliştii internaţionali care nu contenesc să-i evidenţieze frumuseţea, bunul gust vesti­mentar şi să-i comenteze, în detaliu, apariţiile publice atât de spectaculoase.