Cum iubeşte Helen Mirren. Raţiune şi simţire sau povestea de dragoste a unei Dame

Ea este o Dame şi are 72 de ani. El este un regizor american şi are aceeaşi vârstă. Căsătoriţi de 20 de ani, cei doi titani ai filmului formează, fără doar şi poate, unul dintre cele mai chipeşe cupluri de seniori.

Helen Mirren şi Taylor Hackford se iubesc matur şi sincer, fără să epateze cu acel romantism afişat de unii doar de dragul ochilor celor din jur. Nu-şi fac declaraţii gratuite, nu-şi trimit felicitări de Sfântul Valentin şi nu-şi fac daruri nici măcar de zilele de naştere. Ei se poartă mai degrabă aşa cum simt. „Sunt căsătorit cu, cel puţin asta gândesc eu, cea mai mare actriţă din lume“, spune cel care a regizat legendarul film „Ofiţer şi gentleman“, în 1982, şi care deţine un Oscar pentru scurtmetraj. Este egalitate, aşadar, în familia Mirren-Hackford şi în ceea ce priveşte mult râvnitele statuete, căci şi britanica are în palmares tot o bucată.

Povestea lor a început cam cum încep toate iubirile de la Hollywood. În 1984, cu două divorţuri la activ şi tot atâţia copii din fiecare mariaj, Taylor regiza filmul "White Nights", iar Helen primea unul dintre rolurile principale din peliculă. Şi tot aşa cum se întâmplă frecvent, prima lor întâlnire n-a fost deloc una armonioasă. La audiţii, el a făcut-o să aştepte exagerat de mult înainte de a da proba, iar ea l-a tratat cu o răceală ruso-britanică, aşa cum îi sunt şi originile. „Să o cunosc în felul ăsta a fost ciudat, pentru că ea este o persoană încântătoare. Atunci, însă, nu şi-a putut masca furia“, îşi aminteşte soţului celei care a interpretat-o magistral pe Regina Elisabeta a II-a. „Nu mi-a plăcut deloc de el când l-am întâlnit. Aveam o întâlnire de lucru cu el şi a întârziat 20 de minute, în timp ce eu am ajuns la timp. Nu-mi place să întârzii. Ne întâlneam pentru o audiţie şi eu aproape că mă hotărâsem să plec când a ajuns el“, completează şi Helen despre momentul zero al relaţiei lor.

Aveau amândoi 38 de ani şi, da, a fost vorba de pasiune şi chimie, dar temperate oarecum de experienţele din trecut. Helen a dat de înţeles că fiorii iubirii, aşa cum i-a trăit alături de actorul Liam Neeson la începutul anilor ’80, n-au fost la fel de intenşi şi în această relaţie, lucru confirmat de soţul ei.

"Când întâlneşti şi începi o relaţie cu o persoană către mijlocul vieţii, iubirea este mult mai echilibrată, fără iluzii romantice", spune el.

La altar au ajuns după 10 ani de iubire fără acte, iar nunta au fost mai mult o mişcare calculată, când doi oameni îşi dau seama că uniunea oficială le-ar aduce şi alte beneficii.

„Am acceptat, într-un final, să ne căsătorim, pentru că ne-am dat seama că vom fi împreună pentru totdeauna. Am făcut nunta, ce-i drept, mai mult din motive legale decât orice altceva. Chestiuni legate de case şi alte lucruri complicate de genul ăsta. Şi am simţit, de asemenea, că şi familiile noastre şi-au dorit să ne vadă la altar“, mărturiseşte, franc, actriţa.

Helen Mirren şi Taylor Hackford la nunta din 1997

Şi-au spus Da pe 31 decembrie 1997, când regizorul împlinea 53 de ani, iar ceremonia a fost organizată în localitatea scoţiană Inverness, cei doi având doar 16 invitaţi aleşi pe sprânceană. Şi da, mirele a vrut să respecte obiceiurile locurilor şi a purtat tradiţionalul kilt. Mult mai palpitantă a fost noaptea nunţii şi nu din motivele la care vă gândiţi. Helen şi Taylor s-au cazat într-o cameră situată chiar în turnul unui castel vechi din Scoţia, Castelul Stewart.

„Bărbatul care administra castelul ne-a avertizat că este bântuit. Ne-a spus că a văzut stafii atunci când a participat la renovarea lui“, îşi aminteşte Helen, adăugând că proprietarul le-a mai mărturisit că vor dormi în cea mai bântuită dintre camere. A fost de-ajuns pentru ca proapăta mireasă să nu poată pune geană pe geană, punând toate zgomotele auzite în acea noapte pe seama acestor musafiri din altă lume.

Alături de Taylor şi baieţii lui, Rio şi Alex

E drept că, la 38 de ani, atunci când l-a întâlnit pe bărbatul vieţii ei, ceasul biologic al lui Helen nu doar că ticăia, dar mai avea puţin şi stătea. Aşa că v-aţi putea gândi că acesta a fost motivul pentru care marea actriţă nu a devenit niciodată mamă. Greşit! Helen nu şi-a dorit acest… rol şi probabil că cei doi băieţi ai lui Taylor, Rio (47) şi Alexander (39), au fost de-ajuns pentru ca Helen să trăiască şi această perspectivă. Cu toate acestea, cu sinceritatea care o caracterizează, Helen a recunoscut că a avut un moment de cădere, în care a plâns sincer pentru alegerea pe care a a făcut-o.

„N-am regretat niciodată că n-am avut copii. De fapt, mint. A fost o situaţie singulară, după ce am văzut filmul Parenthood. Am plâns circa 20 de minute. Toată această poveste despre viaţa de părinte şi cum grijile nu se termină niciodată, chiar şi atunci când eşti bunic, m-a impresionat. Mi-am dat seama că nu voi experimenta niciodată astfel de sentimente şi am plâns 20 de minute. Am plâns această pierdere“, recunoaşte Helen.

Helen cu Oscarul, în 2007

Iubirea asta care durează 30 de ani, presărată cu o doză echilibrată de romantism şi trăită mai degrabă după regulile de simţire din romanele lui Jane Austin, poate fi o reţetă demnă de urmat pentru cei care nu se hrănesc din iluzii. Ştii tu, cele cu prinţul pe cal alb şi Ileana Cosânzeana.