Diana Munteanu, primul interviu după separarea de Claudiu Niculescu: „Acum sunt fericită“
Diana şi senzaţia că a ieşit soarele. Vorba cuiva: şi ploaia face parte din viaţă. Diana nu e genul de om cu umbrelă, aşa mi-a părut. Pentru Diana iese soarele. O ştim de mult, râde dinspre televizor cu aceeaşi poftă. E greu să nu-ţi placă
Diana şi senzaţia că a ieşit soarele. Vorba cuiva: şi ploaia face parte din viaţă. Diana nu e genul de om cu umbrelă, aşa mi-a părut. Pentru Diana iese soarele. O ştim de mult, râde dinspre televizor cu aceeaşi poftă. E greu să nu-ţi placă, oricât te-ai strădui. Chiar şi atunci când îşi propune să nu spună nimic. E haioasă, nu-i nimic. Diana Munteanu nu mai e Niculescu. Dar sună mai bine aşa. Râdem, glumim cu ea. A ieşit soarele pe strada ei.
Te văd cam fericită.
Diana De ce n-aş fi? Sunt foarte fericită. Sunt fericită pentru că muncesc. Sunt fericită aici, la Antena 1. Şi sunt fericită pentru că proiectele pe care le-am avut vara asta au fost exact cum le visam. Prezint Splash şi am fost cu emisiunea lui Nea Marin prin ţară. Chiar frumos.
Citisem despre tine invers.
Aş vrea să-ţi spun de la început că nu vreau să vorbesc despre divorţ. Orice m-ai întreba despre asta.
Am citit tot felul de ştiri despre asta.
Nu ştiu ce-ai citit, dar n-ai citit nicio declaraţie a mea despre subiectul acesta.
Citisem cât de rău e.
Eu nu comentez ce-au scris alţii. Eu n-am declarat nimic.
Păi de ce n-ai declarat nimic?
Pentru că este un subiect pe seama căruia nu vreau să discut deloc.
În ce moment al vieţii tale suntem acum?
Într-un moment foarte bun.
Determinat de ce?
De ceea ce fac. De cariera mea.
Păi cariera ta a fost în regulă şi până acum.
Am avut o scurtă pauză. O pauză care nu prea mi-a priit. Acum sunt fericită, fac iar ceea ce-mi place.
Se poate trăi şi fără televiziune? Există viaţă dincolo de televiziune?
Există viaţă dincolo de orice, până la urmă. Dar pentru mine televiziunea e un lucru care, dacă nu e în viaţa mea, îmi lipseşte teribil. Chiar şi când n-am filmări, eu fac vizite la televiziune. Trebuie să mă văd cu oamenii mereu.
Lucrezi de vreo 20 de ani în televiziune.
Vreo 18.
Te-ai născut în televiziune.
Nu mai exagera! Îţi creează un soi de dependenţă, dar nu doar asta. Mie chiar îmi place ceea ce fac. Eu nu mă transform. Ce sunt acum sunt şi acolo.
Şi atunci se pune problema…
Care e problema?
Cât timp ai fost ruptă de televiziune, o fi fost foarte greu?
Da, dar am mai avut câteva proiecte. Reclamele la saltele. Le ştii. Am încercat cât am putut să rămân în legătură cu oamenii cu care am muncit. Şi acum m-am întors.
Mă întorc şi eu la saltele. Cum dormi noaptea?
Foarte bine. Mai ales pe saltelele acelea. De ce?
Îmi era frică să nu te apuci acum să-mi zici că de când ai divorţat nu mai dormi...
Eu ştiu că tu te plimbi acum pe la Ploieşti şi Piteşti, dar pe unde ai venit tu, m-am întors şi eu de câteva ori.
Îi ştii pe oamenii aceştia care pun întrebări.
N-am avut de-a face cu ei. Pentru că am clarificat ce a fost de clarificat şi n-am avut nevoie de nicio lămurire în plus.
Deci viaţa ta acum se axează pe televiziune. Şi, probabil, pe fiul tău, David.
Da. David, care a mai crescut între timp. Şi va merge la şcoală în toamnă. Ne-am apucat de fotbal. De înot.
Îl laşi să devină fotbalist?
L-am dat la un sport care-i place. Dacă au să-i mai placă şi altele îl duc şi la ele.
Ţi se pare bine să devină fotbalist?
Nu mi-am propus niciun lucru pentru David. Îmi doresc să fie sănătos.
Ce părere are despre tine la televizor?
Se uită destul de puţin la televizor. Dar s-a uitat la emisiunile Poftiţi pe la noi şi s-a distrat. Însă el e fan Next Star.
Nu ştie să cânte?
Ştie. Dar e uşor emotiv şi nu cred că ar face faţă unui concurs.
Ce fel de mamă eşti, Diana?
Eu sunt o mamă prietenă. O mamă prietenoasă. Eu şi David stăm foarte mult timp împreună şi practic facem cam tot împreună.
Mă gândeam la nişte emisiuni pe care le-ai făcut la un moment dat. În care discutai şi despre divorţuri.
Şi?
Pe ale lor le discutai.
Aşa. Şi?
Pe al tău nu-l discuţi. Ai o părere proastă despre cei cu care vorbeai?
Nu am nicio părere în general despre nimeni. Consider că fiecare este liber să facă ce vrea. Dacă eu nu fac asta, nu înseamnă că dacă alţii o fac, e bine sau rău.
Te-am întrebat, pentru că omul poate s-ar fi gândit şi la asta. Pe alţii îi îndemna să facă lucrul acesta şi ea nu-l face.
Nu-i îndemnam.
Îi momeai.
Nici măcar. Ca şi tine, puneam o întrebare. Dacă se răspunde bine, dacă nu, nu.
Eu acum tot revin. Poate te răzgândeşti până la final.
În niciun caz.
Se termină emisiunea Splash. Apoi ce faci?
O să fie un proiect în toamnă. Dar deocamdată nu putem să vorbim despre el. Deocamdată este această frumoasă emisiune.
Eşti genul omului fricos?
Nu sunt un om fricos.
Eşti genul omului nebun?
De înălţime da, îmi e frică.
Dar de succes îţi e frică, Diana?
De succes? Ce întrebare îmi pui!
Apoi o să te întreb dacă ţi-e frică de insucces.
Mie nu-mi e frică de lucrurile acestea, Radu. Ce e succesul, până la urmă?
Poate să fie recunoaşterea socială.
Cred că dacă-ţi faci treaba bine, vine şi recunoaşterea. Insuccesul nu ştiu din ce ar trebui să vină.
Insuccesul ar putea să vină din momentele în care în televiziune lucrurile devin instabile. Insuccesul e momentul în care rămâi fără contract.
Mie nu mi se pare asta un insucces. Mi se pare că sunt momente în viaţă pe care trebuie să le iei aşa cum vin. Sunt lucruri care trebuie să se întâmple. Eu cred că nimic nu este întâmplător. Lucrurile se aşază aşa cum trebuie să se aşeze. Nu cred că e o tragedie dacă nu ai job azi.
De televiziune, am înţeles. De înălţime, m-am lămurit. De ce-ţi mai e frică?
De nimic. N-am temeri. Sunt un om foarte pozitiv, că doar mă ştii.
Genul de om care râde foarte mult. De aceea m-a îngrijorat perioada în care am tot citit ce greu îţi e.
Eu n-am citit ce-ai citit. Sunt după cum mă vezi.
Tu ştii doar să fii fericită.
Păi, sunt!
De trecerea timpului îţi e frică?
M-am obişnuit şi cu asta. Mi-am dat seama că timpul trece mai repede când ai un copil. Lucrurile au alt ritm.
Femeile frumoase au şi temerea asta.
Nu m-am gândit, Radu, niciodată. Am avut 102 kilograme când l-am născut pe David. Aveam temeri că n-o să ajung la 57, câte am acum? Nu m-am gândit.
Dar să-ţi pun şi o întrebare grea. Că ţi-am pus numai uşoare. Ai mai face un copil?
Nu mă gândesc nici la asta. Nu cred că e o chestie la care să te gândeşti. Nu-mi planific. N-am planuri. Nu ştiu ce fac mâine. Trăiesc ce am, sunt un om al momentului.
Şi, în momentul ăsta, eşti foarte defensivă.
Nu, dar sunt lucruri despre care nu vreau să vorbesc.
Sunt oameni care trec printr-un divorţ acum şi se gândesc cum reuşeşte Diana să fie aşa fericită.
Lucrurile care mă fac fericită nu sunt cele mari. Sunt fericită şi când iese soarele.
Şi n-ai niciun plan.
N-am.
Trăieşti într-o voie a întâmplării.
Nu e vorba despre asta. Dar nu-mi fac planuri. Lucrurile se întâmplă pentru că aşa trebuie. Nu cred că eu pot influenţa nimic în vreun fel.
Crezi tu că totul e deja scris?
Chiar cred.
Şi noi suntem nişte marionete.
Nu marionete.
Păi dacă e deja e rezolvată treaba...
Noi avem senzaţia că putem rezolva lucruri. Că dacă făceam dreapta şi nu stânga era altceva. Nu-i aşa. Nu sunt omul care să-şi facă planuri. Să-şi ia de acum bilete pentru la iarnă.
Care este cel mai nebun lucru pe care l-ai făcut în viaţa ta? Când te-ai luptat mai mult cu frica?
Şi la
m-am luptat cu frica. La 10 metri, prezentam pe tocuri.
Sper că n-ai sărit pe acolo, în apă.
Am sărit la sfârşit. Pentru mine şi un drum cu avionul este un calvar. Orice fac la înălţime îmi e foarte greu.
Doar succesul ăsta în televiziune, la înălţime, nu te-a ameţit niciodată.
Dacă tu zici că am eu succes, sunt la înălţime şi n-am ameţit, poate că e bine. Eu sunt un om foarte bine înfipt cu picioarele în pământ.
De care perioadă a vieţii tale îţi e cel mai dor?
Nu sunt nostalgică.
Le-ai lăsat pe toate în spate de izbelişte.
Nu de izbelişte. Au fost perioade în viaţa mea, au fost cărămizi pe care le-am pus. Azi una, mâine alta.
Ai mai şi dărâmat.
Eu? Eu nu dărâm.
Atunci alţii au dărâmat ce-ai construit.
Nu ştiu ce-au dărâmat alţii.
Sper că nu te gândeşti că mă gândesc la…
La ce?
La divorţul tău.
Nu citesc gânduri.
Ce-ţi lipseşte?
Absolut nimic. Serios.
Ai o fericire care enervează.
Ce-ai vrea acum, să plâng? Crede-mă, sunt foarte fericită.
Concediu? Când pleci?
O să merg cu David şi părinţii mei la mare, acum, în iulie. După care poate cu prietenele mele prin Spania.
Te întrebam. Că poate vrea cineva să se întâlnească în perioada asta cu tine. Unde vă puteţi intersecta întâmplător?
Că Bucureştiul e mic rău sau ce?
Că mă gândesc că poate or fi bărbaţi care vor să se întâlnească întâmplător cu tine.
Mai ştii, măi Radu?!
Lăsăm la voia întâmplării.
La voia întâmplării controlate. Ce trebuie să se întâmple se va întâmpla.
Foto: antena 1
