News

Dosar OK! Cei şapte actori care au intrat în pielea lui James Bond

Dosar OK! Cei şapte actori care au intrat în pielea lui James Bond

Golden Boy: Dintre toţi eroii marelui ecran, este cel mai longeviv şi concurează, la capitolul popularitate, cu băieţii buni coborâţi din benzile desenate Marvel. Un om fără trecut şi cu un viitor incert, un salvator din umbră al planetei şi un agent care joacă pe două fronturi: cel al misiunilor periculoase şi cel al inimilor partenerelor sale.

Maşinile sport, armele, gadget-urile, costumele impeca­bile şi femeile frumoase au făcut din el un model pe care milioane de bărbaţi au încercat sau au visat cel puţin o dată să-l copieze. Un gentleman perfect, atât de şarmant în smoking, care-şi bea paharul cu Vodka Martini (pe care o preferă „shaken, not stirred“) cu un zâmbet de dandy pe faţă. Superspionul creat acum o jumătate de secol este, cu siguranţă, cel mai faimos agent secret din istoria entertainmentului. De la Dr. No (prima apa­riţie a lui 007 pe marele ecran) din 1962 şi până la Spectre, aventura cu numărul 26 lansată toamna aceasta, James Bond a supravieţuit Războiului Rece, a fost martor la căderea Cortinei de Fier şi, deşi în aparenţă misiunea lui părea încheiată, este mai activ ca oricând.

Ian Lancaster Fleming (1908 - 1964), British author and creator of the  James Bond character.   (Photo by Express Newspapers/Getty Images)
Ian Fleming. Seria completă a povestirilor cu agenţi secreţi cuprinde 12 romane şi 9 nuvele, tipărite în circa 100 de milioane de exemplare în toată lumea, devenind astfel una dintre cele mai bine vândute serii de cărţi.

Dar cine este acest bărbat fără trecut, fără adresă, fără familie, fără relaţii sociale ori amoroase durabile? James Bond a fost plăs­muit în 1953 de către imaginaţia britanicului Ian Lancaster Fle­ming. Autorul, londonez get-beget, născut în Mayfair, era nepotul unui finanţist scoţian şi fiul unui membru al parlamentului britanic, având, deci, parte de educaţia elevată rezervată nobilimii şi chiar membrilor familiei regale: Colegiul Eton şi Academia Militară Re­gală din Sandhurst. Şi-ar fi dorit să lucreze în Afaceri Externe, dar a ajuns să lucreze ca reporter şi corespondent la Moscova pentru Reuters şi apoi ca broker, mai înainte de-a fi recrutat ca asistent, în ajunul primului Război Mondial, de contraamiralul John Godfrey, directorul serviciului secret al Marinei. Promovat rapid în funcţia de comandant, cu numele de cod 17F, Ian Fleming a fost capul mai multor misiuni care i-au oferit o documentaţie serioasă pentru ro­manele sale de spionaj: unităţi militare, hărţi strategice, poligoane de tragere, operaţiuni în teren, acţiuni de tip comando, laboratoare nucleare şi centre de cercetare. Iar la conturarea personajului său au contribuit evenimentele reale trăite de 15 agenţi secreţi, dar mai ales întâmplările din viaţa a doi apropiaţi de-ai săi, fratele lui, Peter, şi ofiţerul de marină Patrick Dalzel-Job. Evident, autorul s-a folosit, în scrierile sale, de numele prietenilor de şcoală, cunoştinţelor, ru­delor şi iubitelor. Cât despre trăsăturile personale ale eroului său, Fleming a avut de unde să se inspire. Căci el însuşi era un mare pa­sionat de maşini rapide, viaţă luxoasă, golf şi jocuri de noroc, cock­tailuri şi ţigări făcute manual, comandate special la firma Morland. Multe dintre gusturile şi trăsăturile lui Bond i-au fost proprii lui Fleming, până chiar şi preferinţa pentru omletă şi folosirea acelo­raşi mărci de articole de toaletă. Se spune, de altfel, că Fleming ar fi fumat până la 80 de ţigări pe zi, iar eroului său, tot fumător înrăit, îi „pusese“ în colţul gurii până la 60 de ţigări pe zi!

Aşa se face că prima aventură a agentului 007 a luat viaţă în fi­lele primei sale cărţi, Casino Royale, pe care a scris-o în doar o lună de zile. Numele personajului James Bond i s-a părut lui Fleming a fi ideal, scurt, neromantic, anglo-saxon şi foarte masculin. În reali­tate, el a fost „împrumutat“ de la ornitologul James Bond, fiul unei familii înstărite, care i-a pus lui Fleming la dispoziţie reşedinţa sa din Jamaica, pentru a scrie în linişte. Şi, ce să vezi, moşia se numea… GoldenEye (numele primului film din serie în care a jucat Pierce Bro­snan). După publicarea cărţii, ornitologul american a cumpărat car­tea, recunoscând faţă de soţia sa că titlul tomului a fost cel care i-a atras atenţia. În ceea ce priveşte codul numeric 007, Fleming l-a pre­luat de la spionii englezi şi dintr-un dosar cu informaţii referitoare la descifrarea unui cod secret, din timpul primului Război Mondial.

După patru volume cu James Bond (Casino Royale, Live and Let Die, Moonraker şi Diamonds Are Forever), scrise în doar trei ani, Ian Fleming a vrut să pună capăt aventurilor agentului 007. Însă publicistul acestuia l-a convins să nu-şi omoare eroul şi să-i conti­nue povestea. Şi bine a făcut, căci următoarele două ediţii aveau să schimbe pentru totdeauna parcursul lui Bond, dar şi al lui Fleming. From Russia with Love a ajuns pe noptiera preşedintelui american John F. Kennedy, care i-a făcut un lobby nesperat, spunând că e una dintre cărţile sale favorite – lucru care a transformat-o peste noapte în bestseller. Ulterior, Ronald Reagan avea să spună că „Bond este versiunea modernă a marilor eroi“. Iar Dr. No a fost primul volum care a beneficiat de ecranizare, în 1962, cu Sean Connery în rolul principal.

Ciudat este, însă, că eroul nu ni se dezvăluie decât pe parcurs, astfel că abia în penultima carte, You Only Live Twice, când Bond îşi înscenează moartea şi apare tipărit un necrolog al său, cititorul află detalii despre familia sa: mama sa, Monique Delacroix, era de origine elveţiană, iar tatăl lui, Andrew Bond, era de origine scoţiană şi lucra pentru o companie de armament, motiv pentru care familia călă­torea foarte mult şi nu avea o reşedinţă stabilă – deci nici legături de prietenie stabile. Din păcate, cei doi au murit într-un accident de alpinism, James rămânând orfan la doar 11 ani. Tot atunci se preci­zează că, în 1941, tânărul Bond avea 17 ani, ceea ce înseamnă că s-a născut în 1924 – şi anul acesta ar împlini 91 de ani! Iar „The world is not enough“ („Lumea e prea mică“) era motto-ul familiei Bond – de­venit, între timp, titlul filmului cu numărul 19 din serie.

Studio Publicity Still: Goldfinger Sean Connery 1964 UA
Sean Connery. Prototipul eroului clasic, al gentlemanului perfect, pe care admiratoarele l-au confundat ani la rândul cu Bond, în ciuda rolurilor ulterioare.

La sfârşitul anilor ’50, când seria număra deja 14 romane, suc­cesul financiar i-a permis lui Fleming să se retragă la GoldenEye, devenită între timp proprietatea sa în Jamaica. Averea sa a sporit şi mai mult în 1961, când i-a vândut drepturile de ecranizare pro­ducătorului Harry Saltzman, sugerându-i să-i folosească pe David Niven şi pe Roger Moore în rolul protagonistului – mai înainte de a-l vedea pe Sean Connery în Dr. No. Peliculei de mare succes i-a urmat From Russia with Love, acesta fiind ultimul film din serie pe care Ian Fleming a apucat să-l vadă, căci în august 1964 a încetat din viaţă în urma unui infarct.

Eroul său, însă, i-a supravieţuit cu brio, numele lui James Bond apărând în douăsprezece romane şi nouă povestiri ale lui Fleming, dar şi în alte volume scrise în acelaşi spirit alert şi, totuşi, fantezist, de o duzină de alţi autori, dintre care îi amintim pe cei mai prolifici: John Gardner, Raymond Benson şi Charlie Higson. Datorită lor, povestea popularului agent a ajuns pe marele ecran în 24 de filme produse de Eon, în interpretarea a şase mari actori: Sean Connery (1962–1967; 1971; 1983), George Lazenby (1969), Roger Moore (1973–1985), Timothy Dalton (1987–1989), Pierce Brosnan (1995–2002) şi Daniel Craig (2006–prezent). Plus alte două pelicule, cu David Ni­ven şi Sean Connery, în lungmetraje produse de o altă companie de film, în 1967 şi 1983.