Royals

Familia Regală află azi dacă poate rămâne la Palatul Elisabeta. Uite ce importanţă are acest palat

Familia Regală află azi dacă poate rămâne la Palatul Elisabeta. Uite ce importanţă are acest palat camera-retro icon Vezi galeria 26 poze

După şedinţa de guvern, Majestatea Sa Margareta va şti dacă poate să rămână sau nu în reşedinţa de la Bucureşti.

În următoarele ore, în şedinţa de guvern prezidată de premierul Viorica Dăncilă se va lua o decizie cu privire la evacuarea sau rămânerea familiei regale în Palatul Elisabeta.

În ultima parte a mandatului său, Mihai Tudose s-a manifestat dur la adresa Casei Regale.

"Am primit o solicitare de chirie de la cancelaria…, o chestie un pic ciudată, că sunt dispuşi să plătească orice chirie, dar cu o perioadă de graţie de un an — pe româneşte, un an să nu plătească — adică mai stăm noi un an băgaţi pe aici şi mai vedem noi ce facem… nu merge!", a declarat Tudose.

Se pare însă că noul premier, Viorica Dăncilă, nu e atât de drastică precum predecesorul său şi ar putea decide în favoarea Casei Regale.

Mai mult, sunt voci care spun că Familia Regală este îndreptăţită să păstreze acest palat, de vreme ce a fost preluat de stat în mod ilegal din proprietatea Principesei Elisabeta, mătuşa Regelui Mihai.

Propunerea legislativă iniţiată chiar de şefii partidelor Coaliţiei, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, prevede şi un buget anual aprobat de Guvern pentru Casa Regală, dar şi darea în folosinţă a Palatului Elisabeta pentru următorii 49 de ani. În plus, Executivul ar urma să achite o sumă pentru 20 de angajaţi permanenţi ai Casei Regale.

Istoria Palatului Elisabeta şi importanţa lui pentru Familia Regală

Principesa Elisabeta a României, prima dintre fiicele Regelui Ferdinand şi ale Reginei Maria, şi-a clădit la Bucureşti, alături de parcul Herăstrău şi în imediata apropiere a Muzeului Satului, o reşedinţă a cărei realizare a fost încredinţată unui arhitect în vârstă de numai 24 de ani, Corneliu M. Marcu. Lucrarea a început în anul 1935 şi a fost încheiată în anul 1937. Interioarele au fost decorate în stil maur spaniol, la modă în Bucureştiul acelor ani, cu feronerie, şemineu şi parchet marchetat.

În seara de 23 august 1944, armata germană a bombardat şi distrus Casa Nouă, reşedinţa suveranului, o clădire modestă cu etaj, din spatele Palatului Regal (pe locul căreia se află astăzi Sala Palatului). În septembrie 1944, la întoarcerea de la locuinţa secretă din satul Dobriţa (judeţul Gorj), Regele Mihai şi Regina-mamă Elena s-au mutat la Palatul Elisabeta, cu permisiunea proprietarei clădirii, care a avut generozitatea de a le pune la dispoziţie integral reşedinţa ei bucureşteană. Suveranul şi mama sa au rămas aici până în dimineaţa zilei de 31 decembrie 1947.

Regele Mihai locuia la Palatul Elisabeta în zilele în care avea întâlniri oficiale în capitală. În rest, suveranul stătea la Castelul Foişor din Sinaia, unde avea – de asemenea – întâlniri private şi oficiale, inclusiv cu oamenii politici români, din ce în ce mai ostili şi mai inflexibili, cu o agendă sovietică total contradictorie cu cea a suveranului. Iar timpul liber prefera să-l petreacă tot la Foişor.

În ziua de 30 decembrie, la ora 15, Regele Mihai a fost forţat să-şi semneze abdicarea, într-un salon de la etaj. După vizita lui Petru Groza şi a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, regele şi mama sa au decis să rămână la palat în acea seară, au cerut personalului civil să plece acasă, gândindu-se că viaţa angajaţilor putea fi în pericol, apoi au luat cina şi, a doua zi dimineaţă, în ultima zi a anului 1947, au luat calea Sinaiei, cu Regele Mihai la volan. Niciunul dintre ei nu ştia atunci dacă vor mai vedea vreodată sau nu Palatul Elisabeta. Regele Mihai şi Regina-mamă, aflaţi în Trenul Regal, au părăsit ţara pe la Jimbolia, în noaptea dinspre 3 spre 4 ianuarie 1948, după ce Majestatea Sa semnase forţat o abdicare pe care nu a recunoscut-o niciodată. Despre acest moment, regele avea să spună mai târziu: “Am plecat cu moartea în suflet.”

În timpul regimului comunist, din 1948 până în 1989, Palatul Elisabeta a fost ţinut închis un număr de ani, apoi transformat în casă de protocol. Puţini oaspeţi oficiali au locuit, însă, la palat. Un angajat din anii comunişti îşi amintea de cazarea în dormitoarele oficiale a Regelui Juan Carlos I şi a Reginei Sofia ai Spaniei, precum şi a lui Eric Höneker, liderul comunist german.

Regina-mamă a murit la Lausanne în anul 1982, când România se afla în plină epocă ceauşistă, fără să fi avut şansa de a reveni în România. Regele Mihai a păşit din nou pragul Palatului Elisabeta aproape cinci decenii după plecarea în exil, la 28 februarie 1997, când Guvernul Victor Ciorbea l-a invitat să locuiască pentru cinci zile la Palatul Elisabeta. Din primăvara anului 1997 până în primăvara anului 2001, Familia Regală a stat de mai multe ori la Palatul Elisabeta, plătindu-şi camera, pe noapte, ca la orice hotel din ţară.

În ziua de 18 mai 2001, Regele Mihai şi pe Regina Ana veneau, de data aceasta, înapoi acasă la Palatul Elisabeta.

Palatul Elisabeta nu a fost, în fapt, o reşedinţă “privată” nici în anii 1940, nici după anul 2001. Destinat prin lege, în mai 2001, drept reşedinţă a Regelui Mihai I pe durata vieţii sale, palatul a fost un centru activ al reprezentării intereselor fundamentale ale ţării şi un spaţiu în care au fost organizate evenimente publice, întâlniri cu înalţi demnitari, dineuri oficiale, decorări şi celebrul garden party anual de 10 mai, Ziua Regalităţii.

Practic, sălile de la parter au fost dedicate evenimentelor publice organizate de Familia Regală. Drumul către salonul oficial de primire străbate o parte a colecţiei de artă pusă în lumina filtrată de desenele sablate ale ferestrelor. Un lung hol boltit sub care un mic paravan acoperă cu cristal bizotat fotografii din vremurile bune. Apoi, uşile cu bosaje ca tabletele de ciocolată deschid antecamera „Salonului alb”, o încăpere luminoasă şi cuceritor de familiară. Chiar şi bucătăria a fost folosită pentru unele evenimente, despre meniul de la Palat şi reţetele adunate de-a lungul timpului de Majestatea Sa Margareta.

Din februarie 1997, când Regele Mihai şi Regina Ana au păşit în Palatul Elisabeta şi au pornit în primul turneu regal NATO, au trecut 21 de ani, în care Familia Regală a avut mai bine de 10 000 de activităţi cu caracter public în ţară, a efectuat 320 de vizite, cu sprijin guvernamental, în străinătate, a avut 114 întâlniri cu şefi de Stat în afara României şi 47 de întâlniri cu şefi de Stat sau cu capete încoronate la Palatul Elisabeta.