INTERVIU Tiberiu Albu: „Sunt flatat de comparaţia cu mai marii rock-ului“

Spune că era uşor introvertit şi-asta l-a ţinut departe de indus­trie. În fraze scurte, dar con­vingătoare, vorbeşte şi acum, la ceva timp după ce a cucerit industria de care vorbeam. Dar băiatul cu chitara din Orăştie nu prin cuvinte

Începem anul pe ritmuri hardcore, într-o discuţie lejeră cu cel mai popular câştigător pe care l-a dat până acum „Vocea României“

Spune că era uşor introvertit şi-asta l-a ţinut departe de indus­trie. În fraze scurte, dar con­vingătoare, vorbeşte şi acum, la ceva timp după ce a cucerit industria de care vorbeam. Dar băiatul cu chitara din Orăştie nu prin cuvinte meşte­şugite farmecă (are timp şi pentru şlefuirea limbajului), ci prin firescul şi naturaleţea cu care redă bucăţi rock legendare, imposibile chiar şi pentru veteranii genului. Tibi Albu este pariul celor care văd în ochii lui con­certe sold out şi resurecţia rock-ului autoh­ton, este copilul rock’n’roll, iar toţi cei care respiră „metal“ sunt părinţii lui adoptivi.

Frenezia de la „Vocea României“ s-a terminat deja. Ce urmează anul acesta pentru tine?

Tiberiu Albu Îmi voi continua drumul în muzică şi îmi voi dedica timpul acestui lu­cru, pentru că este ceea ce mi-am dorit să fac dintotdeauna.

Unde ai ascuns această voce specială a ta? Cum de nu te-a descoperit nimeni până la „Vocea României“?

Până acum nu am avut încrederea nece­sară să transform o pasiune într-o profesie. Faptul că eram uşor introvertit nu a fost o calitate care să mă ajute în acest sens. Tot ce pot să spun despre backgroundul meu artistic este că am avut două concerte, cu două trupe diferite, cu care am cântat un grunge rock. Şi am mai avut câteva eveni­mente acustice în Timişoara.

Ştim că ai 22 de ani, că eşti din Orăştie şi că eşti student la Facultatea de Sport. Ce-ar mai trebui să aflăm despre Tiberiu Albu?

Faptul că am făcut timp de 12 ani karate şi că sunt pasionat de sport, în general. Pe lângă karate am practicat şi schi, şi înot.

Dintre toate momentele tale de la „Voce“, de care ai fost cel mai mândru şi de care cel mai dezamăgit?

Am fost şi cel mai mândru şi cel mai dez­amăgit în etapa confruntărilor. Am fost dezamăgit când am crezut că am ieşit din concurs, dar, după câteva secunde, Tudor Chirilă m-a salvat şi mi-a transformat mo­mentul, dintr-unul greu, într-unul frumos, lucru care m-a făcut foarte fericit.

Şi-acum, întrebarea care le-a dat bătăi de cap tutor fanilor tăi: de ce l-ai ales, într-o primă fază, pe Smiley ca antrenor şi nu pe Tudor Chirilă, mai aproape de genul tău muzical?

Pentru că am fost şi sunt deschis la toate genurile de muzică şi aş fi vrut să aduc eu inflexiuni rock pieselor pe care mi le-ar fi ales Smiley. Dar mă bucur că am reuşit să îmi continui drumul cu Tudor Chirilă, care a ales să cânt exact ceea ce mă reprezintă.

Eşti conştient de ce poţi provoca pe reţelele sociale? De patima cu care eşti susţinut, promovat?

Da, sunt conştient, sunt flatat şi onorat în acelaşi timp. Însă nici până acum nu îmi vine să cred câtă susţinere morală am pu­tut să am din partea publicului. Le mulţu­mesc foarte mult tuturor pentru încredere şi sprijin.

Mulţi au asemănat vocea ta cu cea a fostului solist de la Cargo, Ovidiu Ioncu- Kempes. Aţii au spus că eşti printre cele mai bune voci rock româneşti pe care le-au auzit.

Mă simt flatat să fiu comparat cu nume mari ale rock-ului şi am să încerc să mă ri­dic la nivelul aşteptărilor. Dar nicio secun­dă nu m-am gândit că participarea mea la „Vocea României“ ar putea să stârnească asemenea reacţii.

La noi, cu muzica rock mori de foame, spun unii. Eşti de aceeaşi părere?

Nu cred că este adevărat. Asta pentru că există un public pentru fiecare gen de mu­zică în parte şi cred că publicul este fidel, mai ales în această zonă, a muzicii rock.

Şi dacă tot vorbim de rock, spune-ne cu ce formaţii sau artişti ai genului ai crescut tu?

Sunt foarte mulţi artişti şi trupe care m-au marcat din punct de vedere muzical. Câţiva dintre ei sunt Chris Cornell, Dave Grohl, Robert Plant, Freddie Mercury, Kurt Cobain, Soundgarden, Audioslave, Foo Fi­ghters, Porcupine Tree, Faith No More, Led Zeppelin, The Beatles şi foarte mulţi alţii, pentru care nu ne ajunge spaţiul.

Ai câştigat şi o sumă de bani substanţială, 100.000 de euro. Ce planuri ai cu ei?

O să investesc banii în muzică pentru că îmi doresc să îmi continui drumul în aceas­tă direcţie, pentru tot restul vieţii mele. Am nevoie de nişte instrumente noi, poate un mic homestudio, ceva de la care să pornesc în această carieră.

Faima vine la pachet cu fanele. Este o persoană acolo, în viaţa ta, care ar putea fi deranjată de această atenţie din partea fetelor?

Nu. (râde)

Realizezi că lumea unui star rock nu este una aşezată, ci, dimpotrivă, una destul de vicioasă. Vei fi un rocker…cuminte?

Sunt conştient de toate aceste lucruri şi abia aştept să le experimentez. Şi nu mă re­fer aici la vicii, ci la stilul de viaţă. Faptul că lumea aceasta este una destul de agitată face viaţa mai frumoasă. Nu pot decât să mă bucur că nu ştiu ce mă aşteaptă, gân­dindu-mă la lucrurile minunate care mi s-au întâmplat până acum.

(function(d, s, id) { var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0]; if (d.getElementById(id)) return; js = d.createElement(s); js.id = id; js.src = "//connect.facebook.net/en_US/all.js#xfbml=1"; fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs); }(document, 'script', 'facebook-jssdk'));

foto: pro tv