3 deserturi cu origini controversate. Unde au luat naștere rețetele, de fapt?
Deserturile au fost întotdeauna o parte importantă a gastronomiei globale, un răsfăț plin de satisfacție și onctuozitate.
Cu toate acestea, puțini știu că unele dintre cele mai iubite feluri dulci din întreaga lume au origini controversate, care încă stârnesc dezbateri în rândul bucătarilor și istoricilor culinari.
În rândurile care urmează, îți prezentăm trei dintre cele mai cunoscute deserturi ale lumii, a căror istorie a adus în prim-plan întrebări legate de adevărata lor origine, indiferent că este vorba de locul lor de naștere, persoana care le-a creat sau rețeta autentică.
1. Fondant de ciocolată (lava cake)
Istoria fondantului de ciocolată este relativ scurtă, datând doar din ultimele decenii ale secolului XX, dar preparatul a devenit rapid unul dintre cele mai populare și apreciate deserturi la nivel mondial. Se pare că prima prăjitură de acest gen a fost realizată de un chef de origine franceză, Michel Bras, în 1981, sub numele coulant au chocolat. El a introdus într-un aluat rece din biscuiți, o bilă de ganaș congelat. Lăsat pentru câteva minute la cuptor, desertul are la servire o consistență crocantă la exterior și cremă de ciocolată fluidă și fierbinte în interior.
Pe de altă parte, unele surse îl creditează pe bucătarul de origine alsaciană Jean-Georges Vongerichten pentru reteta lava cake, creată, se pare, cam în aceeași perioadă, pentru clienții restaurantului său din New York. Cu timpul, fondantul de ciocolată a cunoscut variante regionale și reinterpretări. Bucătarii au experimentat cu diferite arome și umpluturi, astfel încât astăzi există numeroase rețete, inclusiv cu ciocolată albă, caramel, fructe proaspete sau alune.
2. Baclava
Originea acestui desert atât de apreciat astăzi se pierde în negura timpului. În secolul al VIII-lea î.en., pe teritoriul Asiriei - cuprinzând teritoriile de astăzi din Irak, Iran, Kuweit, Siria și Turcia - se pregătea un desert din lipii subțiri de aluat nedospit, între care se așezau straturi de nuci. Grecii și romanii serveau la mese o plăcintă compusă din multe foi de aluat, umplute cu brânză și miere și aromate cu frunze de dafin.
Cert este că baclavaua, așa cum o cunoaștem astăzi, a început să fie cunoscută acum 500 de ani, în timpul Imperiului Otoman. În timpul expansiunii acestuia, baclavaua a devenit și mai populară, și a ajuns să fie cunoscută în întreaga Europă, influențând bucătăriile din Grecia, România, Bulgaria, Serbia și alte țări din regiune.
Este, totuși, subiectul controverselor între diferitele culturi ale Orientului Mijlociu, care-și dispută originea acestui desert. Deși fundamental similare, versiunile naționale ale baclavalei au, totuși, particularități și ingrediente distincte: umplutură de nuci și scorțișoară în Grecia, fistic și multă miere în Turcia, aromă de flori de portocal în Liban, cardamom în țările arabe sau migdale și cuișoare în Cipru.
3. Pavlova
Există o dezbatere veche între australieni și neozeelandezi cu privire la originea acestei prăjituri. Ambele țări își revendică meritul pentru crearea acestui desert, dar nu există încă o concluzie definitivă. Cu toate acestea, cele mai vechi rețete cunoscute de Pavlova au apărut în cărți de bucate din Noua Zeelandă, în anii 1920.
Anna Pavlova a fost o celebră balerină rusă, care a făcut un turneu în Australia și Noua Zeelandă în anii ‘20 ai secolului trecut, iar desertul a fost creat pentru a-i onora vizita. A fost numit astfel datorită asemănării dintre structura sa aerată și ușoară și tutu-ul din tul purtat de Pavlova în timpul spectacolelor de balet. În timp, Pavlova a devenit un desert iubit și răspândit pe plan internațional. Rețetele și variantele au evoluat, iar oamenii au adăugat diverse arome și topping-uri pentru a le personaliza. Cu toate acestea, elementul central al prăjiturii Pavlova, unul sau mai multe straturi de bezea, rămâne neschimbat.
Indiferent că este vorba despre fondant de ciocolată, baclava sau pavlova, fiecare dintre aceste prăjituri are o poveste interesantă. Un lucru, însă, este cert: ele au devenit parte integrantă a gastronomiei universale și ne încântă cu savoarea lor inconfundabilă. Într-un fel sau altul, aceste deserturi reprezintă o mărturie a bogăției culturale și a pasiunii umane pentru gastronomie.
Sursa foto: Shutterstock