3 din 4 români au încercat să slăbească cel puțin o dată. De ce este momentul să vorbim diferit despre gestionarea greutății
În fiecare început de an, slăbitul se află constant în topul rezoluțiilor românilor.
Un nou sondaj realizat la nivel național, la inițiativa Novo Nordisk, arată că aproape 75% dintre respondenți au încercat cel puțin o dată să slăbească, iar 23% dintre aceștia au trecut prin minimum trei astfel de încercări de-a lungul timpului.
Principalele motive pentru care românii își doresc să prioritizeze slăbitul sunt sănătatea (40%), starea de bine (34%) și aspectul fizic (25%). Totuși, realitatea evidențiată de date este una îngrijorătoare: pentru majoritatea celor care au încercat să slăbească, rezultatele au fost inexistente(12%), minime sau nesustenabile(38%), kilogramele pierdute fiind recâștigate în timp(26%). Acest lucru indică dificultatea menținerii scăderii în greutate pe termen lung.
Rezultatele scot la iveală o realitate adesea ignorată în conversația publică despre greutate: pentru cei mai mulți oameni, slăbitul nu eșuează din lipsă de voință, ci din cauze mult mai complexe.
În topul metodelor aplicate de români pentru a slăbi se află:
- Sport / fitness – 37%
- Diete restrictive / „diete-minune” – 28%
- Numărarea caloriilor / aplicații online – 24%
Slăbitul – o experiență repetată, dar rareori de succes
Pentru mulți respondenți, procesul de slăbire este unul ciclic, marcat de încercări repetate și rezultate temporare. Fenomenul de tip „yo-yo” – slăbit urmat de recâștigarea kilogramelor – este frecvent raportat, iar experiența este descrisă drept dificilă, frustrantă și demotivantă.
Deși discursul public continuă să pună accent pe autodisciplină, datele sondajului arată că realitatea este mult mai nuanțată. Respondenții indică drept principale obstacole în menținerea greutății stresul, oboseala și stilul de viață modern (45%), lipsa voinței (34%), dar și lipsa informațiilor corecte (11%).
Această percepție este susținută și de datele europene. Un studiu realizat la inițiativa Novo Nordisk în cinci țări europene arată că 43% dintre respondenți nu știu că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică obezitatea drept o boală cronică complexă, o lipsă de informare care contribuie la stigmatizare și la așteptări nerealiste legate de slăbit. În același timp, o parte semnificativă dintre români nu știu sau nu sunt siguri că obezitatea este recunoscută oficial ca boală cronică, atât la nivel internațional, cât și în România.
Contextul este cu atât mai relevant cu cât obezitatea reprezintă una dintre cele mai mari provocări de sănătate ale prezentului. În România, fenomenul este deja extins: potrivit Atlasului Obezității, aproximativ 40% dintre adulți trăiesc cu obezitate, iar peste 70% se află în zona de suprapondere si obezitate.
„Rezoluțiile de An Nou sunt adesea un punct de pornire bine intenționat, dar ele pot pune o presiune suplimentară pe oameni atunci când rezultatele nu apar. Datele acestui sondaj ne arată că avem un procent copleșitor de oameni convinsi că doar voința lor răspunzătoare de slabit , respectiv 86%. Consider că este rolul nostru să încercăm să explicam ca obezitatea este o consecinta a datelor genetice, factorilor de mediu, a diverselor situatii prin care trecem. Să fim mai blânzi cu noi înșine:gestionarea greutății este un proces complex, care nu ar trebui vazut ca un eșec personal si sa cautam sprijin, mergand la doctor”, declară Katarzyna Kaspercka, Corporate Vice President, Business Area Europe East, Novo Nordisk.
Totodată, rezultatele indică o deschidere tot mai mare către soluții medicale, o parte semnificativă dintre respondenți afirmă că ar lua în considerare opțiuni medicale pentru managementul greutății dacă s-ar confrunta cu probleme de sănătate asociate obezității (31%). În același timp, 25% ar apela la farmacoterapie dacă ar avea informații clare, explicații corecte din punct de vedere medical sau dacă alte metode nu au funcționat anterior (17%) – semn al unei nevoi reale de educație și dialog bazat pe știință.
Obezitatea este una dintre cele mai mari provocări de sănătate ale prezentului, cu impact major asupra sănătății fizice, mentale și emotional. Datele din România, completate de rezultatele studiului european realizat la inițiativa Novo Nordisk, susțin nevoia unei schimbări de perspectivă in societate: de la soluții rapide, presiune individuală și mitul „voinței”, către o conversație informată, care recunoaște obezitatea ca boală cronică și pune accent pe sprijin medical, susținere pe termen lung și empatie. Dincolo de rezoluțiile de moment, gestionarea greutății trebuie privită ca un proces care nu ar trebui parcurs în solitudine.
[1] https://www.worldobesity.org/resources/resource-library/world-obesity-atlas-2025
Atlasul Obezității Mondiale este cea mai importantă sursă de date la nivel global privind obezitatea, oferind o imagine clară asupra prevalenței, tendințelor și impactului acesteia asupra sănătății. Realizat de World Obesity Federation, atlasul este un reper esențial pentru politici publice și inițiative de prevenție.
