Cunoa┼čte bacteriile din corpul t─âu, prietene cu s─ân─âtatea!

7 septembrie, 2018
Revel Rey 2017 Collection at SwimMiami   Runway jpeg

P├ón─â la o mie de bacterii benefice ┼či-au g─âsit domiciliu stabil ├«n corpul uman. Le g─âse┼čti peste tot ┼či cu at├ót mai bine, c─â sunt indispensabile. Avem nevoie de ele pentru digestie, pentru asimilarea vitaminelor ┼či ├«nt─ârirea sistemului imunitar. Te invit─âm s─â le descoperim!

Ce este flora bacterian─â?

Toate speciile de bacterii care tr─âiesc pe suprafa┼úa pielii sau a mucoaselor corpului uman, f─âr─â a-i d─âuna. Atunci c├ónd apare un dezechilibru al num─ârului acestora, ├«n urma unui sistem imunitar sl─âbit ┼či a altor cauze, apar ┼či infec┼úiile bacteriene.

image

Gur─â: protejeaz─â smal┼úul ┼či gingiile

Este locul ├«n care se dezvolt─â peste 500 de specii de bacterii, aproape la fel de multe ca la nivelul colonului. Aceste bacterii formeaz─â o flor─â benefic─â pentru organism, ca un fel de barier─â protectoare. Aici sunt opri┼úi germeni precum streptococul, care obi┼čnuie┼čte s─â se ad─âposteasc─â ├«n placa dentar─â, iar acest lucru poate fi comb─âtut prin periaje dese ┼či ca la carte. ├Än plus, aceast─â barier─â poate s─â ┼úin─â pe loc o bacterie periculoas─â precum pneumococul, periculoas─â atunci c├ónd ajunge ├«n pl─âm├óni.

image

Intestin: ajut─â la digestie

Flora intestinal─â este cea mai bogat─â din organismul uman. Vorbim de 100 de mii de miliarde de bacterii de care ai nevoie pentru digerarea glucidelor ┼či a fibrelor, asimilarea vitaminelor ┼či ├«nt─ârirea imunit─â┼úii, ├«n general. Dintre aceste numeroase bacterii benefice, predomin─â trei categorii importante: Bacteroides, mai prezente ├«n cazul unei alimenta┼úii pe baz─â de c─ârnuri ┼či gr─âsimi saturate, Prevotella, ap─ârute mai ales atunci c├ónd o persoana consum─â vegetale, ┼či Ruminococcus, ├«n cazul unei alimenta┼úii diversificate.

Zona vaginală: limitează infecţiile

image

Spre deosebire de zona genital─â masculin─â, unde bacteriile sunt mai pu┼úin numeroase, ├«n cea vaginal─â exist─â circa 20 de specii, acesta fiind un loc propice pentru ├«nmul┼úirea bacteriilor. Iar infec┼úiile vaginale apar tocmai atunci c├ónd se produce un dezechilibru ├«n flora bacterian─â, iar mecanismul de protec┼úie nu mai func┼úioneaz─â cum trebuie. La nivelul zonei intime feminine exist─â numeroase bacterii bune denumite lactobacili, care ajut─â la men┼úinerea unui mediu acid al mucoasei. Iar acest lucru ┼úine la distan┼ú─â bacteriile rele. Igiena precar─â, via┼úa sexual─â haotic─â ┼či antibioticele sunt cauze ale dezechilibrului bacterian, care are ca urm─âri infec┼úiile vaginale precum candidoza.

Piele: formeaz─â o barier─â protectoare

image

Avem p├ón─â la un milion de bacterii pe centimetru p─âtrat de piele, provenite din vreo 20 de specii. Dispunerea lor variaz─â de la zona frun┼úii, a m├óinilor, picioarelor, la cea a subsuorilor foarte colonizate. Ele pot fi trazitorii sau rezidente, iar fiecare individ are amprenta sa microbian─â mai mult sau mai pu┼úin eficient─â, pentru a construi un fel de baraj ├«mpotriva germenilor patogeni. Staphylococcus epidermidis, de exemplu, este o bacterie pozitiv─â care contribuie la s─ân─âtatea ┼úesutului cutanat, ofer─â o prim─â linie de ap─ârare contra infec┼úiilor ┼či asigur─â pielii un nivel necesar de sebum pentru ca aceasta s─â se men┼úin─â fin─â.

Nas: ţin în frâu germenii nocivi

image

Mucoasa nazal─â este locul ├«n care tr─âie┼čte stafilococul auriu, o bacterie comun─â ┼či inofensiv─â, at├óta timp c├ót nu p─âtrunde ├«n organism. Acest lucru se ├«nt├ómpl─â c├ónd flora este ┼úinut─â ├«n echilibru, iar bacteriile care colonizeaz─â zona nazal─â nu se multiplic─â ┼či nu invadeaz─â ┼úesuturile. Apar probleme c├ónd acest tip de bacterii nocive p─âtrund ├«n fluxul sanguin printr-o ran─â sau incizie, lucru care duce la complica┼úii foarte periculoase, precum septicemia sau pneumonia. Iar unii cercet─âtori pun semnul egal ├«ntre recidiva afec┼úiunilor precum sinuzita ┼či alterarea florei bacteriilor din nas.

Unde se mai ascund bacteriile?

Unghii

Mai mult de 150 de specii tr─âiesc sub unghie, la baza ┼či pe stria┼úiile de pe suprafa┼úa ei. Este important, a┼čadar, s─â renun┼ú─âm la obiceiul de a le roade, pentru a evita colonizarea ├«ncruci┼čat─â cu speciiile care tr─âiesc la nivelul gurii. Acest lucru ar putea duce la infec┼úiile gingiei ┼či ale unghiei.

image

Picioare

Pielea moart─â ┼či transpira┼úia sunt cauzele prezen┼úei acestora pe aceste membre ale corpului. Este necesar, evident, s─â ne sp─âl─âm, hidrat─âm ┼či s─â limit─âm transpira┼úia pentru a controla ├«nmul┼úirea lor. Un dezechilibru la nivelul acestei flore duce la apari┼úia micozelor ┼či a ciupercilor.



Recente pe Ok! Magazine

alberts14 jpg
negru83 jpg
gradina jpg
crisan jpg
Brian Austin Green și Sharna Burgess jpg
Julia Roberts și George Clooney jpg
Kim 80 jpg
mihai9 jpg
clap0 jpg
carmen78 jpg
ristei1 jpg
img 1 jpg
david popovici
Eva Zaharescu jpg
ela31 jpg
image png
festival1 jpeg
teo4 jpg