Sindromul burnout ÔÇô cum previi epuizarea la locul de munc─â ├«n trei pa┼či simpli

3 octombrie, 2019
1 femeie la munca jpg jpeg

Stilul de via┼ú─â al multora dintre noi este unul foarte solicitant la locul de munc─â, dar ┼či pe plan personal ┼či dac─â se adaug─â fenomene precum globalizarea, digitalizarea ori social media, toate ├«┼či pun amprenta asupra psihicului ┼či fizicului, p├ón─â la starea de epuizare total─â r─âm├ón├ónd doar pu┼úin.

Exist─â ├«ns─â c├ó┼úiva pa┼či utili pe care ├«i po┼úi parcurge pentru a evita sau am├óna acel moment ├«n care sim┼úi nu mai ai de ales ┼či trebuie s─â completezi o cerere de concediu f─âr─â plat─â, pentru a te elibera m─âcar pu┼úin din cercul vicios ├«n care ai intrat.

Sindromul burnout, un termen lansat de psihologul american Herbert Freudenberger, se traduce printr-o stare de epuizare fizic─â, psihic─â ┼či emo┼úional─â produs─â de stresul prelungit. Dac─â la ├«nceput sindromul a fost asociat cu anumite categorii profesionale care lucrau direct cu oamenii, precum medicii sau asisten┼úii sociali, ├«n prezent, speciali┼čtii spun c─â acesta poate afecta toate persoanele care sunt expuse unei lungi ┼či intense perioade de stres. ├Än ceea ce prive┼čte domeniul profesional, s─ân─âtatea mintal─â este un subiect extrem de important. Organiza┼úia Mondial─â a S─ân─ât─â┼úii estimeaz─â, de exemplu, c─â prevalen┼úa depresiei ├«n r├óndul angaja┼úilor este asociat─â cu costuri de peste 200 de miliarde de dolari pe an.

De altfel, potrivit topresume.com, în primăvara anului 2019, OMS a clasificat sindromul burnout drept rezultat al unui episod de stres cronic la locul de muncă ce nu a fost gestionat în mod corespunzător.

Printre factorii de stres la locul de munc─â se num─âr─â provoc─ârile ce vin din colaborarea cu colegii, dar ┼či cu superiorii, salariile mici, num─ârul mare de ore suplimentare ori frica de concediere sau de disponibilizare.

Cum se manifest─â sindromul burnout

Acest sindrom este descris drept starea ├«n care sim┼úi c─â e┼čti dep─â┼čit de orice tip de problem─â mintal─â, de la depresie ┼či anxietate la stres ┼či alte tulbur─âri mai profunde. Sindromul nu este produs numai de o munc─â fizic─â grea, ci ┼či de una puternic marcat─â emo┼úional, psihic.

Speciali┼čtii sunt de p─ârere c─â una din cinci persoane va fi la un moment dat afectat─â de acest sindrom, deci este important─â preven┼úia.

Analizează-ţi starea emoţională

Gre┼čeala major─â pe care o fac multe persoane este s─â nu spun─â ÔÇťnuÔÇŁ, s─â accepte prea multe sarcini sau responsabilit─â┼úi ┼či faptul c─â acestea trebuie f─âcute rapid, ├«ntr-o scurt─â perioad─â de timp. Trebuie s─â ┼čtii s─â faci o pauz─â ┼či s─â te ├«ntrebi ce vrei, ce po┼úi ┼či ce trebuie s─â faci cu adev─ârat. Alege doar lucrurile pe care trebuie s─â le faci. Analizeaz─â regulat cu tine ├«nsu┼úi activit─â┼úile zilnice astfel ├«nc├ót s─â identifici din timp ┼či s─â evi┼úi epuizarea, acest lucru fiind valabil at├ót la slujb─â, c├ót ┼či ├«n via┼úa personal─â.

Iube┼čte-te

femeie cu bicicleta jpg jpeg

Este imperios necesar s─â ├«┼úi faci timp pentru propria persoan─â, f─âr─â niciun fel de scuze. Alege s─â faci ce ai nevoie, ce ├«┼úi place cel mai mult pentru a-┼úi re├«nc─ârca bateriile. Poate fi un film la cinema, o sear─â petrecut─â ├«mpreun─â cu prietenii, o carte, o plimbare pe munte sau cu bicicleta. ┼×i repet─â aceste lucruri regulat. O mare gre┼čeal─â este s─â te pui pe ultimul loc, dup─â nevoile partenerului de via┼ú─â, ale copilului sau ale ┼čefului.

Fii atent la simptome

Cu c├ót identifici simptomele sindromului burnout mai repede, cu at├ót mai bine. Recunoa┼čterea lor presupune ├«ns─â inteligen┼ú─â emo┼úional─â crescut─â ┼či capacitatea de a-┼úi admite propriile emo┼úii. Corpul ├«┼úi semnaleaz─â c├ónd nu se simte bine, dar trebuie s─â ├«l ┼či ascul┼úi. Unele simptome sunt fizice, precum oboseala cronic─â, insomnia, iritabilitatea crescut─â, lipsa de interes ┼či a poftei de m├óncare. De folos poate fi un jurnal ├«n care s─â ├«┼úi notezi g├óndurile. Nu numai c─â te ajut─â s─â ai o perspectiv─â asupra situa┼úiei, ci ┼či s─â te eliberezi de g├óndurile negative.

Mulţi se tem că vor fi stigmatizaţi sau judecaţi dacă fac publică informaţia că suferă de probleme mintale provocate de stres, însă, potrivit statisticilor, 20% dintre oameni se află în această situaţie.

În cazul în care suferi de probleme mintale provocate de stresul prelungit, nu amâna vizita la un medic specialist.

Sursa foto: Pexels.com



Recente pe Ok! Magazine

carmen78 jpg
ristei1 jpg
img 1 jpg
david popovici
Eva Zaharescu jpg
ela31 jpg
image png
festival1 jpeg
teo4 jpg
Margot Robbie și Ryan Gosling (5) jpg
travis barker si korteney
celia40 jpg
Angelina și Shiloh Jolie Pitt jpg
Jill Biden și Leti jpg
Angelina Jolie și Zahara jpg
Travis Barker spre spital (2) jpg
Bono jpg
Andy Fletcher, co fondatorul Depeche Mode jpg