Sindromul burnout – cum previi epuizarea la locul de muncă în trei paşi simpli
Stilul de viaţă al multora dintre noi este unul foarte solicitant la locul de muncă, dar şi pe plan personal şi dacă se adaugă fenomene precum globalizarea, digitalizarea ori social media, toate îşi pun amprenta asupra psihicului şi fizicului, până la starea de epuizare totală rămânând doar puţin.
Există însă câţiva paşi utili pe care îi poţi parcurge pentru a evita sau amâna acel moment în care simţi nu mai ai de ales şi trebuie să completezi o cerere de concediu fără plată, pentru a te elibera măcar puţin din cercul vicios în care ai intrat.
Sindromul burnout, un termen lansat de psihologul american Herbert Freudenberger, se traduce printr-o stare de epuizare fizică, psihică şi emoţională produsă de stresul prelungit. Dacă la început sindromul a fost asociat cu anumite categorii profesionale care lucrau direct cu oamenii, precum medicii sau asistenţii sociali, în prezent, specialiştii spun că acesta poate afecta toate persoanele care sunt expuse unei lungi şi intense perioade de stres. În ceea ce priveşte domeniul profesional, sănătatea mintală este un subiect extrem de important. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează, de exemplu, că prevalenţa depresiei în rândul angajaţilor este asociată cu costuri de peste 200 de miliarde de dolari pe an.
De altfel, potrivit topresume.com, în primăvara anului 2019, OMS a clasificat sindromul burnout drept rezultat al unui episod de stres cronic la locul de muncă ce nu a fost gestionat în mod corespunzător.
Printre factorii de stres la locul de muncă se numără provocările ce vin din colaborarea cu colegii, dar şi cu superiorii, salariile mici, numărul mare de ore suplimentare ori frica de concediere sau de disponibilizare.
Cum se manifestă sindromul burnout
Acest sindrom este descris drept starea în care simţi că eşti depăşit de orice tip de problemă mintală, de la depresie şi anxietate la stres şi alte tulburări mai profunde. Sindromul nu este produs numai de o muncă fizică grea, ci şi de una puternic marcată emoţional, psihic.
Specialiştii sunt de părere că una din cinci persoane va fi la un moment dat afectată de acest sindrom, deci este importantă prevenţia.
Analizează-ţi starea emoţională
Greşeala majoră pe care o fac multe persoane este să nu spună “nu”, să accepte prea multe sarcini sau responsabilităţi şi faptul că acestea trebuie făcute rapid, într-o scurtă perioadă de timp. Trebuie să ştii să faci o pauză şi să te întrebi ce vrei, ce poţi şi ce trebuie să faci cu adevărat. Alege doar lucrurile pe care trebuie să le faci. Analizează regulat cu tine însuţi activităţile zilnice astfel încât să identifici din timp şi să eviţi epuizarea, acest lucru fiind valabil atât la slujbă, cât şi în viaţa personală.
Iubeşte-te
Este imperios necesar să îţi faci timp pentru propria persoană, fără niciun fel de scuze. Alege să faci ce ai nevoie, ce îţi place cel mai mult pentru a-ţi reîncărca bateriile. Poate fi un film la cinema, o seară petrecută împreună cu prietenii, o carte, o plimbare pe munte sau cu bicicleta. Şi repetă aceste lucruri regulat. O mare greşeală este să te pui pe ultimul loc, după nevoile partenerului de viaţă, ale copilului sau ale şefului.
Fii atent la simptome
Cu cât identifici simptomele sindromului burnout mai repede, cu atât mai bine. Recunoaşterea lor presupune însă inteligenţă emoţională crescută şi capacitatea de a-ţi admite propriile emoţii. Corpul îţi semnalează când nu se simte bine, dar trebuie să îl şi asculţi. Unele simptome sunt fizice, precum oboseala cronică, insomnia, iritabilitatea crescută, lipsa de interes şi a poftei de mâncare. De folos poate fi un jurnal în care să îţi notezi gândurile. Nu numai că te ajută să ai o perspectivă asupra situaţiei, ci şi să te eliberezi de gândurile negative.
Mulţi se tem că vor fi stigmatizaţi sau judecaţi dacă fac publică informaţia că suferă de probleme mintale provocate de stres, însă, potrivit statisticilor, 20% dintre oameni se află în această situaţie.
În cazul în care suferi de probleme mintale provocate de stresul prelungit, nu amâna vizita la un medic specialist.
Sursa foto: Pexels.com
