Cum ajută de fapt Sfânta Parascheva. Ce este absolut interzis să faci pe 14 octombrie, ca să nu atragi ghinionul?
Sfânta Parascheva, prăznuită pe 14 octombrie, este una dintre cele mai iubite sfinte ale ortodoxiei românești, considerată protectoarea Moldovei și ajutătoarea celor aflați în suferință.
Credincioșii spun că Sfânta îi ajută mai ales pe cei care se roagă cu inimă curată, aducând alinare bolnavilor, noroc celor fără loc de muncă, liniște în familie și sprijin în momentele grele. Ea este văzută ca o „mamă spirituală” care nu lasă pe nimeni fără ajutor, fiind ocrotitoarea femeilor, a fetelor tinere și a celor care caută calea dreaptă în viață.
De asemenea, Sfânta Parascheva este invocată pentru vindecarea de boli, pentru curățirea sufletului și pentru protecția casei.
Tradiția populară spune că în ziua de 14 octombrie nu se spală, nu se coase și nu se muncește la câmp, pentru că aceste fapte ar aduce ghinion și boală în familie. De asemenea, se spune că este interzis să te cerți, să faci planuri de răzbunare sau să rostești vorbe urâte, fiind o zi a iertării și a curățirii sufletești.
Nu se taie nimic cu lama sau foarfeca, pentru că astfel „tai” binecuvântarea sfintei, și nu se aruncă mâncare, pentru că aceasta se consideră un mare păcat.
În schimb, este bine să aprinzi o lumânare pentru cei adormiți, să dai de pomană celor nevoiași și să rostești o rugăciune sinceră, cerând ajutorul Sfintei Parascheva pentru sănătate, pace și noroc în casă.
Sfânta Parascheva celebrată pe 14 s-a născut în secolul al XI-lea, în apropierea Constantinopolului, într-o familie creștină. De mică a dat dovadă de o credință profundă, iar la doar 10 ani a ales să-și dedice viața lui Dumnezeu, renunțând la bogății și la viața lumească. După ce și-a împărțit averea săracilor, a trăit o viață de rugăciune și asceză în Ținutul Traciei și apoi în Țara Sfântă. Moaștele ei au fost descoperite mai târziu ca fiind neputrezite și răspândind o mireasmă tămăduitoare — un semn considerat divin. De-a lungul veacurilor, ele au fost purtate prin mai multe locuri din Balcani, ajungând în cele din urmă la Iași, în 1641, dăruite Moldovei de Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului.
Pelerinajul la racla Sfintei Parascheva din Iași este unul dintre cele mai mari evenimente religioase din România, atrăgând anual sute de mii de oameni. Credincioșii vin să se roage pentru sănătate, pentru împlinirea dorințelor și pentru ajutor divin în momentele grele ale vieții. Mulți spun că au simțit o pace profundă sau chiar minuni după ce s-au închinat la moaștele Sfintei. Atmosfera de la Iași, cu mii de lumânări aprinse și oameni care așteaptă cu răbdare și speranță, este una de profundă emoție și credință. Pentru români, pelerinajul nu este doar o tradiție, ci un moment de regăsire sufletească și de întărire a legăturii cu divinitatea.
Foto: Arhivă
