De ce te simți amețit dimineața? De la deshidratare la afecțiuni neurologice

Amețeala de dimineață este unul dintre acele simptome pe care mulți le pun rapid pe seama oboselii sau a cafelei întârziate.

Uneori, asta este explicația. Alteori, corpul transmite un semnal că ceva nu funcționează optimal, fie la nivelul echilibrului fluidelor, fie al sistemului cardiovascular, fie al urechii interne sau chiar al sistemului nervos.

La ridicarea din pat, amețeala poate fi deosebit de pronunțată. Corpul trece în câteva secunde de la poziția orizontală, în care a stat ore întregi, la cea verticală, iar această tranziție brusc pune la lucru o serie de mecanisme de reglare care, dacă nu funcționează corect, produc acea senzație neplăcută de instabilitate. Iată cinci cauze frecvente ale amețelii de dimineață și ce se întâmplă, de fapt, în organism.

1. Deshidratarea: cel mai simplu motiv, adesea ignorat

Pe parcursul nopții, corpul pierde lichide prin respirație, transpirație și procesele metabolice continue, fără a le înlocui, iar dimineața, mulți adulți se trezesc ușor deshidratați. Volumul de sânge circulant scade odată cu deshidratarea, ceea ce reduce presiunea cu care sângele ajunge la creier. Rezultatul este acea senzație de cap ușor, de dezechilibru sau de vedere tulbure în primele minute după trezire.

Deshidratarea poate cauza hipotensiune ortostatică, adică scăderea tensiunii la ridicarea în picioare, cu risc crescut de amețeală și leșin, mai ales la adulții vârstnici cu mecanisme de reglare mai lente. Soluția este simplă în cazuri necomplicate: un pahar de apă băut înainte de a te ridica din pat și o hidratare consistentă pe parcursul zilei.

2. Hipotensiunea ortostatică: tensiunea care nu ține pasul cu schimbarea de poziție

Dacă te ridici din pat și simți că îți fuge pământul de sub picioare sau că vederea ți se întunecă pentru câteva secunde, este posibil să fie vorba despre hipotensiune ortostatică, denumită și posturală. Aceasta apare atunci când tensiunea arterială scade brusc la ridicarea în picioare, fără ca sistemul nervos autonom să o regleze suficient de rapid. În mod normal, la ridicare, vasele de sânge se contractă reflexiv pentru a menține fluxul sanguin spre creier. Când acest reflex este lent sau insuficient, creierul primește temporar mai puțin sânge și apare amețeala.

Din punct de vedere clinic, hipotensiunea ortostatică este definită ca o scădere a tensiunii sistolice cu cel puțin 20 mmHg sau a celei diastolice cu cel puțin 10 mmHg, în primele trei minute de la ridicarea din poziția culcat. Cauzele sunt variate: deshidratare, anumite medicamente, boli cardiovasculare, diabet sau disfuncții ale sistemului nervos autonom.

3. Vertijul pozițional benign: pietrele urechii interne care se mișcă noaptea

Dacă amețeala dimineață apare mai ales la anumite mișcări ale capului, cum ar fi întoarcerea pe o parte sau ridicarea bruscă, și durează mai puțin de un minut, cauza poate fi vertijul pozițional benign. Este cea mai frecventă afecțiune vestibulară periferică și una dintre cele mai frecvente cauze de amețeală în general, responsabilă de peste jumătate din cazurile de vertij periferic.

Mecanismul este specific: în urechea internă există mici cristale de calciu, care în mod normal sunt fixate la nivelul organelor otolitice și ajută la detectarea gravitației. Uneori, aceste cristale se deplasează în canale semicirculare, unde nu ar trebui să se afle. La schimbarea poziției capului față de gravitație, cristalele deplasate creează semnale false despre mișcare, care produc o senzație de vertij. Somnul este un factor declanșator, deoarece în timpul nopții cristalele se pot redistribui.

Vestea bună este că se tratează eficient printr-o manevră de repoziționare efectuată de un medic specialist, care duce cristalele înapoi în locul lor.

4. Glicemia scăzută: creierul fără combustibil

Dacă te trezești cu amețeală însoțită de tremur ușor, slăbiciune, transpirații sau o senzație de foame acută, poate fi vorba despre hipoglicemie matinală, adică nivelul scăzut al glucozei din sânge după mai multe ore fără mâncare. Creierul este complet dependent de glucoză ca sursă de energie și reacționează rapid la deficitul acesteia. Primele simptome sunt tocmai dezechilibrul, amețeala, dificultatea de concentrare și iritabilitatea.

Persoanele cu diabet tratat cu insulină sau cu anumite medicamente antidiabetice sunt cele mai expuse, dar hipoglicemia reactivă poate apărea și la persoane fără diabet, mai ales după cine bogate în carbohidrați rafinați sau în urma unui efort fizic intens din ziua precedentă. Dacă amețeala matinală dispare rapid după micul dejun, aceasta este o pistă importantă care merită discutată cu medicul de familie, care poate recomanda o monitorizare a glicemiei.

5. Cauze neurologice: când amețeala dimineață este un semnal de alarmă

Amețeala matinală care nu se explică prin niciuna dintre cauzele de mai sus, mai ales dacă este însoțită de alte simptome, necesită o evaluare neurologică atentă. Amețeala de origine centrală, adică produsă la nivelul sistemului nervos central și nu al urechii interne, poate fi un simptom al mai multor afecțiuni serioase.

Insuficiența vertebrobazilară, adică reducerea fluxului sanguin în arterele care irigă cerebelul și trunchiul cerebral, poate produce amețeală, instabilitate la mers, vedere dublă și dificultăți de vorbire. Migrena vestibulară este o formă de migrenă în care amețeala sau vertijul apar fără cefalee sau înaintea acesteia, și poate fi mai pronunțată dimineața. Scleroza multiplă poate debuta sau evolua cu episoade de amețeală și dezechilibru datorită demielinizărilor care afectează căile vestibulare centrale. Tumorile cerebrale care implică cerebelul sau trunchiul cerebral produc amețeală progresivă, adesea însoțită de instabilitate la mers.

Semnalele care ar trebui să urgenteze o vizită la medic sunt: amețeala bruscă și intensă fără o cauză aparentă, amețeala însoțită de amorțeală a feței sau a membrelor, dificultăți de vorbire sau de înghițire, vedere dublă, cefalee bruscă și severă sau instabilitate pronunțată la mers. Acestea sunt simptome care pot indica un accident vascular cerebral sau o altă urgență neurologică.