Constantin Brâncuşi, artistul român care a creat o punte cu Raiul. Mama sa l-a visat preot, însă femeile l-au adorat

16 februarie, 2022
1 fotojetbrancusi jpg jpeg

Constantin Brâncuşi trăieşte în sufletul românilor şi nu poate fi uitat. Căci el a creat o punte cu Raiul, incredibila sculptură din Târgu Jiu, Coloana Infinitului.

Născut pe 19 februarie 1876 la Hobiţa, s-a stins la Paris pe 16 martie 1957, în oraşul care l-a ajutat să înflorească.

Geo Bogza spunea că “Brâncuşi s-a născut la Hobiţa şi nu va muri niciodată”. Din păcate, celebra casă a artistului a ajuns o paragină, nefiind deloc îngrijită sau exploatată de statul român. Orice om care poate şi-ar dori să o viziteze, din păcate nu mai are cum, căci imobilul şi aşa aflat în paragină s-a prăbuşit iremediabil. Rămân în schimb marile sale capodopere, care pot fi vizitate şi ”simţite” în România: Coloana Infinitului, Masa Tăcerii sau Poarta Sărutului, toate trei obiective turistice aflate în Târgu Jiu.

stanga
dreapta
2 fotojetbrancusi jpg jpeg
3 profimedia 0101843425 jpg jpeg
4 profimedia 0209982488 jpg jpeg
5 profimedia 0252261892 jpg jpeg
6 profimedia 0510473845 jpg jpeg

Constantin Brâncuşi nu a fost doar unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, ci şi un mare gânditor. El a fost cel care a introdus filosofia în sculptură, susţinând că „sculptorul este un gânditor, iar nu un fotograf al unor aparenţe derizorii, multiforme şi contradictorii”.

Unii îl numesc „Titanul”, alţii „părintele sculpturii moderne”. Oricum ar fi numit, creatorul genial, recunoscut de întreaga planetă, s-a născut, a crescut şi a plecat din Gorj, din satul Hobiţa, la doar 25 de kilometri distanţă de Târgu Jiu. Astăzi, operele lui se vând cu zeci de milioane de euro.

Tatăl său a fost Nicolae Radu Brâncuşi, cioplitor în lemn, iar mama, Maria, casnică. Ea şi-a dorit enorm ca artistul să fie preot, însă misiunea sa a fost mult mai mare pentru această lume. Viaţa sa a fost fascinantă.

A urmat Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti şi a avut prima comandă a unui monument public, bustul generalului doctor Carol Davila, care este în curtea Spitalului Militar Central din Bucureşti. După ce a terminat Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, a primit post de profesor de caligrafie şi desen, în oraşul Mizil, judeţul Prahova. A refuzat postul, a revenit la Hobiţa şi la vârsta de 27 de ani a plecat pe jos la Paris.

A ajuns după un an de zile, pe 16 iulie 1904 la Paris. S-a înscris la Şcoala de Arte Frumoase unde a învăţat doar doi ani pentru că la 30 de ani era limita de vârstă şi a fost exmatriculat. Mai târziu, le spunea prietenilor ca i-au făcut un bine pentru că oricum nu mai avea ce să înveţe la acea şcoală. Între timp, s-a angajat şi ca spălător de vase în Capitala Franţei. În 1907, Constantin Brâncuşi a început să lucreze la atelierul lui Auguste Rodin, care i-a şi propus să rămână lângă el. Însă sclipirea de geniu a artistului român l-a făcut să-i pună maestrului în vedere faptul că aceasta opţine nu i-ar da posibilitatea de a se extinde. Rodin a apreciat explicaţia, catalogându-l însă ”încăpăţânat ca el”.

Se spune că atunci când pătrundea în lumea bună a Parisului, era prezentat ca „Un prince paysan“. „Prinţul“ Brâncuşi a rămas toată viaţa ţăranul din Hobiţa, atelierul lui fiind mobilat cu covoare olteneşti, laviţă şi… un tuci pentru mămăligă.

În atelierul lui din Montparnasse personalitatea lui Brâncuşi a fascinat multe femei frumoase. În cartea „Brâncuşi. Amintiri şi exegeze“, Petre Pandrea spune că sculptorului, asemenea lui Goethe, „un şirag de femei-perle i-au urmat volens-noles calea vieţii“.

S-a iubit cu Margit Pogany, o talentată pictoriţă, care a devenit celebra sculptură „Domnişoara Pogany“. Cu irlandeza Eileen Lane, Nancy Cunnard, Prinţesa Maria Bonaparte, Vera Moore. În ultimii ani din viaţă lui Brâncuşi i-a stat alături pictoriţa Sonia Terk-Delaunay. Se spune că ea l-a convins să-şi facă un testament prin care să stabilească cine va avea grijă de operele sale şi de atelier. Despre Vera Moore, Brâncuşi îi mărturisea Soniei că puterea ei asupra lui a fost atât de mare încât după terminarea poveştii lor de dragoste „nu a mai existat nimeni în viaţa lui, nu  a mai atins nicio femeie. De bună voie şi nesilit de nimeni a devenit un ascet.“

Din această relaţie se spune că ar fi rezultat un băiat, nerecunoscut de Brâncuşi. Adevărat sau nu, cert este că respectivul, azi în vârstă de 77 de ani, trăieşte într-o localitate de lângă Paris şi spune că-l cheamă John Constantin Brâncuşi Moore.

Marele artist s-a iubit şi cu „Pasărea Măiastră” a muzicii româneşti, cu Maria Tănase. Ea avea 25 de ani, cu o inimă tânără şi pregătită pentru viaţă, iar el 62 de ani şi deja ajunsese la maturitatea artistică.

Maria l-a cunoscut la Pavilionul României de la Expoziţia Universală. În 1939, Maria l-a părăsit pe Brâncuşi, dar nu l-a uitat niciodată.

Foto: Profimedia



Recente pe Ok! Magazine

clap0 jpg
carmen78 jpg
ristei1 jpg
img 1 jpg
david popovici
Eva Zaharescu jpg
ela31 jpg
image png
festival1 jpeg
teo4 jpg
Margot Robbie și Ryan Gosling (5) jpg
travis barker si korteney
celia40 jpg
Angelina și Shiloh Jolie Pitt jpg
Jill Biden și Leti jpg
Angelina Jolie și Zahara jpg
Travis Barker spre spital (2) jpg
Bono jpg