Ecografie abdominală: când este recomandată și cum te pregătești?

Ecografia abdominală se numără printre investigațiile pe care medicii le recomandă frecvent pentru dureri de burtă, disconfort digestiv sau verificări de rutină. 

Este o examinare nedureroasă, care folosește unde sonore (nu radiații) și oferă imagini în timp real ale unor organe din abdomen.

Obiectivul acestui articol este simplu: să clarifice în ce situații se indică ecografia abdominală și ce ai de făcut înainte de programare, ca să obții imagini cât mai clare. Informațiile sunt generale și nu înlocuiesc un consult medical.

Cum funcționează ecografia abdominală?

Ecografia folosește unde sonore de înaltă frecvență. Medicul aplică gel pe piele și plimbă o sondă pe abdomen; aparatul transformă semnalele în imagini. În mod uzual, medicul evaluează ficatul, vezica biliară și căile biliare, pancreasul, splina, rinichii, vezica urinară și vasele mari (de exemplu aorta abdominală). Uneori, pe biletul de trimitere apare „ecografie abdominală totală”, adică o evaluare mai amplă, în aceeași ședință.

Când poate fi recomandată o ecografie abdominală?

Exemple de situații în care medicul poate indica ecografia:

• durere în partea dreaptă sus a abdomenului (posibil legată de vezica biliară);
• greață, vărsături sau balonare care nu se ameliorează;
• icter (îngălbenirea pielii și a albului ochilor), care poate sugera o problemă biliară sau hepatică;
• durere lombară cu suspiciune de colică renală;
• modificări urinare (de exemplu senzația de golire incompletă a vezicii);
• monitorizarea unui „ficat gras”, a calculilor biliari/renali, a chisturilor sau a unor dilatări ale căilor biliare.

Pentru utilizare uzuală, ecografia intră și în evaluări preventive, mai ales dacă ai factori de risc (de exemplu valori crescute ale enzimelor hepatice, dislipidemie, diabet) sau dacă medicul urmărește evoluția unei afecțiuni deja diagnosticate. Totuși, ea nu înlocuiește consultul clinic și nici nu stabilește singură un diagnostic complet.

Cum să te pregătești pentru o ecografie abdominală?

O pregătire corectă crește șansa unor imagini clare, mai ales pentru ficat, vezica biliară și pancreas. În majoritatea cazurilor, medicul îți recomandă pauză alimentară cu aproximativ 6–8 ore înainte. Scopul este să reduci gazele intestinale și să permiți o evaluare mai bună a vezicii biliare.

Recomandări practice (generale) pe care să le discuți cu medicul sau cu centrul unde te programezi:

• cu 24–48 de ore înainte, alege mese mai ușoare: carne slabă, pește, legume gătite, orez, supă clară;
• evită alimentele care fermentează la unele persoane: fasole, varză, ceapă, băuturi carbogazoase, dulciuri concentrate, prăjeli;
• nu consuma alcool înainte de investigație;
• în ziua ecografiei, de regulă poți bea apă plată în cantitate moderată, dacă nu ai altă recomandare.

Ce se întâmplă în timpul examinării și la ce să te aștepți?

Examinarea durează adesea 15–30 de minute, în funcție de obiectiv și de cât de ușor se obțin imaginile. Te întinzi pe pat, ridici ușor hainele de pe abdomen, iar medicul aplică gel pe piele. Gelul poate fi rece, dar nu produce reacții neplăcute în mod obișnuit.

Medicul plimbă sonda pe abdomen și îți poate cere să:

• îți ții respirația câteva secunde (pentru imagini stabile);
• te întorci ușor pe o parte;
• schimbi poziția picioarelor sau a trunchiului.

Dacă vrei să te programezi pentru o evaluare, găsești detalii despre ecografie abdominala in Bucuresti la Memorial Romania. Alege intervalul orar potrivit și întreabă din start ce pregătire se aplică situației tale (de exemplu dacă investighezi ficatul versus vezica urinară).

Ce informații să comunici medicului?

Calitatea interpretării crește atunci când medicul știe exact de ce ai venit. Spune clar:

• unde simți durerea, când apare și cât durează;
• ce ai observat în ultimele săptămâni (balonare, arsuri, greață, scădere în greutate, febră, urină închisă la culoare, scaun decolorat);
• ce ai mâncat sau ce ai schimbat în alimentație, dacă simptomele se leagă de mese;
• ce tratamente urmezi (inclusiv suplimente) și ce alergii ai.

Cum se interpretează rezultatele și care sunt pașii următori?

După ecografie, primești un raport cu descrieri. Unele formulări pot suna tehnic, dar ele descriu aspecte, nu pun automat un diagnostic. Exemple:

• „ficat cu ecogenitate crescută” poate sugera steatoză hepatică, dar medicul confirmă în funcție de analize și context;
• „chist simplu” descrie, în majoritatea cazurilor, o formațiune cu aspect benign, care necesită doar urmărire la indicația medicului;
• „microlitiază” sau „calculi” indică pietre, dar conduita depinde de simptome și de riscul de complicații.

Notează-ți simptomele și întrebările, verifică din timp regulile de pregătire și mergi cu documentele medicale relevante. Dacă ai dureri persistente, icter, febră sau simptome care se agravează, cere cât mai repede un consult medical, pentru orientare corectă.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate unei afecțiuni abdominale, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România.

Surse: 

https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/4994-abdominal-ultrasound

https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/abdominal-ultrasound