Roxana Ciuhulescu, probleme cu fetiţa: "Mi-a frânt inima"
Roxana Ciuhlescu a ajuns de urgenţă la medic cu fetiţa ei după ce a văzut că are un umăr mai sus şi un altul mai jos. Diagnosticul pus: scoliză.
Pentru a evita intervenţia chirurgicală, Ana este nevoită acum să facă recuperare şi să poarte un corset special.
“De când a început pandemia, iar copiii învaţă online, mulţi dintre ei îşi fac temele în orice poziţie, în afara celei corecte: pe pat, pe jos, cu caietele pe scaune sau stând turceşte pe podea. Oasele loc sunt fragile, iar de aici şi până la scolioză este doar un pas.
Pe a mea am găsit-o învăţând atârnată cu capul în jos de pe pat. Am încercat să-i explic că îşi deformează coloana şi că, mai târziu, va avea dureri şi o postură pe care cu greu o va mai corecta. Rareori, de gura mea, se muta la birou. Nu trecea însă mult timp şi iar o găseam aplecată de spate şi în tot felul de poziţii.
În toamna anului trecut, am observat că Ana mea avea un umăr mai jos şi altul mai sus. I-am corectat în permaneţă postura, am insistat să înveţe doar la birou/masă, dar până la urmă de ce mi-a fost frică nu am scăpat.
În vară, lucrurile păreau că s-au agravat, un omoplat era mult ieşit în afară.
Am dat fuga la doctorul Ion Bogdan Codorean, unul dintre cei mai buni medici ortopezi din România. De la primul consult, el mi-a zis că Ana trebuie să facă neapărat radiografii la coloană. Cu ocazia asta, l-am întrebat şi dacă Ana va mai creşte, că mie mi se pare că din acest punct de vedere, nu-mi seamană deloc. :)) La 13 ani are doar 1.62 m. La vârsta ei, eu deja aveam 1,75”, povesteşte Roxana
A făcut radiografie, iar verdictul a fost nimicitor: scolioză toraco-lombară. “Ştiam câte ceva despre ea, pentru că eu am avut şi scolioză, şi cifoză, în copilărie şi am crescut 14 cm în 3 luni. Când am intrat la liceu, deja măsuram 1,92 şi mă dureau toate oasele. Dar am făcut exerciţii medicale şi fizioterapie.
În discuţia cu medicul despre copilăria mea, mi-a spus că ar prefera ca Ana să nu mai crească, pentru că această afecţiune se va acutiza. Radiografia însă a “tradat” o creştere mare a Anei, în următorii 2 ani. Din punct de vedere al stagnării în creştere, vestea aceasta m-a liniştit. :))
Tot Dr. Codorean mi-a recomandat ca Ana mea să fie consultată de încă un specialist pentru copii. S-a pus în discuţie inclusiv o eventuală operaţie, pentru o coloană vertebrală cu o deviaţie de 40 grade însă, intervenţia a ieşit repede din discuţie.
Ce soluţie au propus cei doi medici? Gimnastică terapeutică, corectarea posturii şi purtarea unui corset special 23 de ore din 24! Puştoaica mea era ca o floricică, extrem de zâmbitoare de parcă nu se întâmpla nimic. Numai eu eram îngrijorată şi realizam că dacă nu interveneam serios atunci, peste câteva luni ar fi fost şi mai greu.
După vizita la medici, am înscris-o pe Ana la o clinică de recuperare medicală. În baza radiografiei şi recomandărilor medicale, Anei i-a fost stabilit un program personalizat. Astfel, puştoaica mea a început să facă exerciţii de două ori pe săptămână la clinică, asistată de specialişti şi, zilnic, acasă”.
Fetiţa e nevoită să poarte acum şi un corset.
“Ana a fost dusă în camera mulajului, unde a început proiecţia corsetului pe corpul ei. Am asistat la procedură, aveam inima cât un purice. Numai mamă să nu fii! Ea părea relaxată şi lua totul în joacă, de parcă totul ar fi fost o toană de-a mea. În capul meu, buluc de gânduri: Oare cum se va adapta? Oare ne va păcăli şi nu-l va purta? Oare va putea să doarmă noaptea cu el? Acestea erau doar câteva dintre zecile mele de întrebări.
15 minute mai târziu, mulajul era gata. A doua zi, urma să venim ca să-l probeze din nou şi să plecăm acasă.
Următoarea zi, când am ajuns la ccentru, ce să vezi?! Ana mea nu mai era indiferentă, se crispase şi dădea înapoi. Marlok Ferenc a pus mâna pe umărul ei şi a invitat-o în cabinet.
Marlok i-a pus corsetul, potrivindu-i tricoul şi a verificat dacă există locuri unde corsetul o poate jena. A început ea să se văicăreasca că nu-i place, că nu este bun, că nu-l suportă. Masca ce o purta pe gură şi nas, era deja îmbibată de lacrimi.
Mi s-a frânt inima. A trebuit însă să rămân tare pe poziţii, să nu mă vadă bocind.
Tehnicianul i-a explicat că acest corset îi va corecta coloana, într-un an şi că dacă nu-l va purta, va ajunge la operaţie.
În momentul ăla, puştoaica mea a sărit de pe pat şi a spus că preferă operaţia. Orice, dar să nu râdă copiii de ea. Asadar, asta era de fapt problema ei, ce vor spune copiii…
Lucrurile acestea s-au întâmplat în urmă cu 3 săptămâni. Între timp, Ana mea s-a împrietenit cu corsetul şi a început să-l poarte cu haine largi, ca să nu se vadă. Apoi, cei care au văzut-o i-a spus că este “cool”, iar ea a prins curaj şi a început să-l poarte la vedere. Important este că acest corset o va scăpa de scolioză, îi va îndrepta coloana şi postura şi o va feri de eventuale dureri”, adaugă Roxana.
